Lăcaşul care cinsteşte martirii demnităţii

Cei care trec zilnic sau întâmplător pe Calea Şerban Vodă au privilegiul de a se întâlni cu un edificiu spiritual şi arhitectural aparte pentru bătrânul nostru Bucureşti. Este vorba despre Biserica Eroilor Martiri, aflată între două parcuri mari, unul regal şi altul comunist - Carol şi Tineretului - şi care păstrează în zidurile ei, într-un fel anume, istoria acestui popor. Atât ea, cât şi alte locuri cu denumiri omonime - piaţa, staţia de metrou, cimitirul - cinstesc memoria Eroilor Revoluţiei Române din Decembrie 1989.

Cartierul din jurul bisericii al cărei hram este "Naşterea Domnului" a renăscut parcă odată cu lăcaşul, crescând an de an.

În 1993, sub îndrumarea duhovnicească a vrednicului de pomenire patriarh Teoctist şi la iniţiativa părinţilor şi a urmaşilor celor dispăruţi în Revoluţia din decembrie 1989, a început ctitorirea acestei biserici a eroilor, pe Calea Şerban Vodă. Însuşi patriarhul Teoctist a binecuvântat locul şi a pus piatra de temelie a bisericii, în ziua de 19 martie 1993. Două luni mai târziu, de Înălţarea Domnului, a fost introdus în fundaţia sfântului altar un răboj întocmit de părintele Galeriu şi tabelul cu numele celor ce odihnesc în cimitirul alăturat, cel al Eroilor. În prezent, biserica şi cimitirul sunt declarate monumente al municipiului Bucureşti.

Institutul de Proiectare Bucureşti a oferit gratuit proiectul, iar execuţia lui a fost începută de AEdificia Carpaţi, se spune în pisanie, cu bani din Fondul "Libertatea", un simbol al Revoluţiei române. Pentru cei care nu ştiu, Fondul "Libertatea" era gestionat de fundaţia cu acelaşi nume, născută în 1990, iar banii colectaţi reprezentau solidaritatea oamenilor cu victimele evenimentelor din 1989. Atunci, nu a existat român din cei 10 milioane de salariaţi, se spune, care să nu fi donat 100 de lei din leafă pentru revoluţionari. Sumele proveneau şi de la organizaţii din străinătate care au dorit să vină în sprijinul ţării noastre. Din păcate, după 20 de ani, Fondul "Libertatea" a dat faliment şi s-a închis. În urma lui a rămas, totuşi, această Biserică a Eroilor Martiri, la care şi-au adus aportul financiar şi Ministerul Culturii şi Cultelor, Patriarhia Română, Guvernul României, Fundaţia Elias şi alte 700 de persoane. Biserica, ridicată de trustul Energoconstrucţia în 1996, a fost finisată la sfârşitul lui 1999 de AEdificia Carpaţi. Amintim aceste companii pentru că lucrarea în sine este frumoasă şi impunătoare, graţie arhitectului Nicolae Diaconu (1914-1997) şi respectivelor instituţii. Cu tot cu pardoseală, ancadramentele ferestrelor, soclul bisericii, pridvorul, stâlpii, treptele şi pisaniile interioare, ea a fost gata în 2003, iar în anul următor s-au mai realizat cele 7 panouri mozaicare care împodobesc pereţii pridvorului. Sfinţirea a fost săvârşită de patriarhul Teoctist, prilej cu care a fost adusă aici o părticică din moaştele Sfinţilor Martiri Epictet şi Astion, sfinţi tămăduitori şi făcători de minuni, ocrotitori ai bisericii, şi a avut loc la 1 iunie 2003. "Era un frig cumplit (în 1995), pentru că nu se construise încă cupola, dar ne îmbărbătau sufletele eroilor înmormântaţi alături", mărturiseşte părintele paroh Marius Lăcătuşu. Credincioşii îl apreciază foarte mult pe parohul lor datorită slujbelor frumoase pe care le ţine şi a implicării lui în viaţa comunităţii, ca urmare, tot mai mulţi tineri din cele mai îndepărtate colţuri ale Capitalei aleg să-şi oficieze aici cununia religioasă.

"Ochii copiilor ucişi ne roagă să le vorbim şi să spunem lumii despre ei"

Biserica are trei turle, o suprafaţă pictată de 1.800 de metri şi o înălţime de 42 de metri, este foarte încăpătoare şi poate primi la slujbă 300 de persoane (280 este numărul eroilor din cimitir). Ceea ce o face unică este arhitectura, imaginată după un plan triconc, o sinteză între stilul moldovenesc de pe vremea lui Ştefan cel Mare şi a lui Petru Rareş şi stilul muntenesc din secolele XVI-XVII, cu pridvorul şi două turnuri vestice specifice. De altfel, acest pridvor are acoperiş separat, într-o singură pantă, care încheie faţadele ca la prispele caselor bătrâneşti. Această simbioză de stiluri a dus într-un final la realizarea unui edificiu deosebit şi singular, aşa cum şi unică a fost jertfa martirilor. Cele şapte panouri ce împodobesc pereţii pridvorului, lucrate în mozaic de Murano, şi care reprezintă icoanele Naşterea Domnului, Sfinţii Petru şi Pavel, Sfinţii martiri Epictet şi Astion, Botezul Domnului, Răstignirea, Învierea şi Înălţarea Domnului, o fac inegalabilă. În interior, catapeteasma, stranele, lambriurile, jilţul împărătesc şi tetrapodurile au fost executate în stil neobizantin, specific bisericii ortodoxe.

Trebuie să subliniem că pentru părinţii victimelor Revoluţiei nu a fost deloc uşor să ridice acest lăcaş, dar, cu ajutorul tuturor creştinilor pomeniţi mai sus, ea s-a înălţat şi stă mărturie pentru lupta dusă de români întru demnitate. Pomenirea morţilor înseamnă, în fapt, renaşterea lor perpetuă în amintirea tuturor generaţiilor care au nevoie de repere. De aceea, a fost ales şi praznicul din 25 decembrie al Naşterii Domnului ca hram al Bisericii Eroilor, pentru simbolul conţinut de marea sărbătoare a creştinătăţii. "Pentru a putea înţelege ce înseamnă jertfa acestor copii, trebuie să mergem înapoi la Altcineva, Care S-a jertfit acum 2.000 de ani! Dacă nu credem în acea jertfă, cu atât mai puţin o vom crede pe aceasta! De dincolo de lumină, ochii copiilor ucişi în decembrie â89 ne privesc trişti şi plânşi. Ne roagă să le vorbim şi să spunem lumii despre ei", spunea cândva mama unuia dintre fiii îngropaţi în cimitirul de alături. Biserica Eroilor martiri ai Revoluţiei din Decembrie 1989 este una dintre foarte puţinele biserici din Capitală cu hramul "Naşterea Domnului". Tot aici, în curtea lăcaşului, părinţii acestor nevinovaţi ucişi în 1989 intenţionează să deschidă un muzeu memorial, unde vor fi expuse mărturii ale acelor zile eroice, obiectele personale ale copiilor şi fotografii.

Dacă veţi merge la slujba de praznicul Naşterii Domnului la această biserică, aprindeţi o lumânare oricăruia dintre necunoscuţii cu cruce albă de marmură care strălucesc, la stradă, ca nişte făclii. Datorită lor avem azi demnitatea credinţei noastre.

Pentru Timişoara

Ministrul apărării, Gabriel Oprea, intenţionează să construiască o biserică a eroilor în Popeşti-Leordeni, judeţul Ilfov, un edificiu suspendat peste canalul în care a fost aruncată, în decembrie 1989, cenuşa celor 40 de victime ale Revoluţiei de la Timişoara. Proiectul va costa 200.000 de euro şi ar trebui să fie gata în primăvara anului 2011. "Cu toţii le suntem profund îndatoraţi celor care au luptat în Revoluţia din 1989 şi celor care şi-au dat viaţa pentru libertatea noastră. De aceea, am decis să sprijin personal construirea acestei biserici, în memoria eroilor noştri, inclusiv din punct de vedere financiar".

În curtea bisericii va fi amplasat un monument în memoria victimelor, dar şi un "zid al luminii", unde vor putea fi aprinse lumânări.