Mărturii vechi și noi despre lucrarea Sfântului Pantelimon

Bucuria hramului stăruie încă în inimile cre­din­cioșilor din parohia ocrotită de Sfântul Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon, situată în inima Bucureștilor, lângă Foișorul de Foc. Un motiv în plus al bucuriei îl constituie aducerea aici și păstrarea unui veșmânt al Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. Răsfoim câteva file din trecutul și prezentul acestui sfânt lăcaș de cult împreună cu părintele paroh, pr. Bogdan-Aurel Teleanu.

Părintele Bogdan Teleanu se simte legat puternic încă din copilărie de ocrotitorul parohiei unde slujește. „Sunt din Țara Bârsei, iar acolo, la Colțul Chiliilor, există o peșteră în care oamenii se retrăgeau și se rugau încă din vechime într-o bisericuță cu hramul Sfântului Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon și al Cuvioasei Maicii noastre Parascheva. Copil fiind, chiar și mai târziu, elev la seminar, mergeam acolo cu preoții din satul natal la slujbe. Peste ani am fost numit preot la o biserică cu același hram și m-am gân­dit că nimic nu este întâmplător în viața noastră, ci totul proniator, cum spunea părintele profesor Constantin Galeriu, pe care l-am avut îndrumător de doctorat.”

Sfântul Pantelimon, împreună-slujitor

Părintele paroh se gândește la Sfântul Pantelimon ca la un contemporan și „un împreună- slujitor la parohie”. A ascultat deseori mărturiile celor care s-au rugat în această biserică, fie la slujbe, fie separat, și cărora Doctorul fără de arginți Pantelimon le-a ascultat rugăciunile. La Altar vin adesea și povestesc despre ajutorul primit mulți dintre medicii și pacienții din instituțiile și așezămintele medicale situate în vecinătatea bisericii. Chiar și în recenta pandemie s-a văzut lucrarea Sfântului, comunitatea rămânând plină de optimism.

Părintele Bogdan Teleanu - care a lucrat o vreme la Biroul de presă al Patriarhiei Române - ne povestește despre începuturile slujirii în sfântul lăcaș de cult de la Foișorul de Foc: „Când am primit numirea aici, m-am rugat Sfântului Pantelimon să mă ajute să mă integrez din tot sufletul în această comunitate. Și a făcut-o în modul lui, ajutându-mă să trec printr-o sufe­rință din viața de familie, astfel încât legăturile cu el și biserica de aici sunt și mai profunde. N-o să intru în detalii, dar am simțit că singurul care ne putea ajuta era Sfântul Pantelimon. Și așa a fost. Răspunsul lui a fost atât de adecvat, încât n-am avut nici o îndoială că este cel mai bun.

O legătură specială cu Sfântul Pantelimon am creat-o, dar fără să-mi dau seama inițial, scriind romanul «Osânda cărților», o carte despre viața bunicului meu, care a lucrat la Fabrica de hârtie din Zărnești, unde, pe lângă producerea hârtiei, se topeau și cărțile interzise de cenzura comunistă. El a salvat atunci de la topit Acatistul Sfântului Mare Mucenic Pantelimon, iar Sfântul avea să-l ocrotească pe bunicul în vremea detenției sale în închisorile comuniste.”

Grigore Ghica, sub ocrotirea Sfântului Pantelimon

Părintele Bogdan Teleanu este fascinat de modul în care și-a pus amprenta Mucenicul Pantelimon asupra unei mari părți a orașului București prin domnitorul Grigore Ghica. Pasionat de aflarea unor lucruri mai puțin clare din trecutul bisericii, de legăturile unor personalități clericale și istorice cu biserica, părintele a înțeles că prezența Sfântului Pantelimon în Principatele Române a venit pe fondul unor mari încercări, nu numai migrațiile de popoare, ci și diversele boli aduse de acestea: ciumă, holeră, tifos. „Și nu întâmplător, dacă încercările au venit din Asia, tot de acolo a venit salvarea, prin Sfântul Vindecător Pantelimon”, precizează părintele. „Este uimitor și în același timp grăitor rolul pe care l-a avut Sfântul Pantelimon în viața domnitorului Grigore Ghica, dacă ne gândim că el și-a pus întreaga moșie sub ocrotitrea acestui sfânt. Moșia lui se întindea din zona Foișorului de Foc, locul în care s-a construit biserica noastră, cuprindea toate pământurile din zona Obor, mergea mai departe prin cartierul care a primit și el numele Pantelimon, până la marginea Bucureștilor, la fosta mănăstire a Sfântului Pantelimon. Faptul că a ridicat la o margine a moșiei sale o biserică, inițial de lemn, cu hramul Sfântului Pantelimon (la 1792 s-a făcut biserica de zid), și la cealaltă margine o biserică tot cu hramul Sfântului Pantelimon, iar ulterior și un spital sub ocrotirea acestui sfânt arată că era o legătură puternică a familiei Ghica cu Sfântul Tămăduitor Pantelimon. Despre acest domnitor unii istorici spun că ar fi fost albanez, alții că ar fi macedonean, iar alții grec, dar ipoteza mea este că poate și el a venit tot din Asia, la fel ca sfântul său ocrotitor.”

„Bine faceți ceea ce faceți!”

În istoria bisericii de lângă Foișorul de Foc ocrotită de Sfântul Mare Mucenic Pantelimon sunt multe momente interesante și persona­lități care și-au lăsat amprenta. „Un fost slujitor aici, preotul Gheorghe Popescu-Colibași, a lansat primul număr din revista «Ateneul Sfântului Pantelimon» și tot el a realizat împreună cu ierarhul Irineu Mihălcescu «Acatistul Sfântului Mucenic Pantelimon». Unul dintre fiii acestui preot a scris o monografie a bisericii pe baza testamentului lăsat de domnitorul Ghica în privința bisericii Spitalului «Sfântul Pantelimon» și a însemnărilor de pe cărțile de cult ce se aflau în biserică. Acele cărți nu se mai păs­trează aici, dar s-ar putea să se găsească pe undeva întrucât un alt slujitor din trecut, pr. Gheorghe Sorescu, a fost silit să facă o se­lecție de cărți care se supuneau cenzurii comuniste, așa cum era, de pildă, Acatistul Sfântului Dimitrie cel Nou, alcătuit de părintele Daniil Sandu Tudor. Preotul Sorescu a păstrat câte cărți a putut, unele au fost găsite și aduse recent la biserica noastră, Acatistul Sfântului Dimitrie ocupând un loc de cinste în muzeul organizat în cafasul bisericii.  Pe acele cărți de cult se menționa cum, în trecut, preoții le predau carte copiilor în curtea bisericii, iar Ion Heliade Rădulescu, trecând pe stradă, i-a felicitat: «Bine faceți ceea ce faceți!»”, mai arată pr. Bogdan Teleanu.

O principală informație pe care dorește cu ardoare părintele paroh s-o afle din documente istorice este numele complet al preotului ctitor menționat în pisania bisericii. „Autorul monografiei amintite spune că preotul Ivan de la Biserica Silvestru a ctitorit această biserică împreună cu boierul Constantin Borănescu, cel care, împreună cu Iancu Jianu, a fost trimis de divan să-l salveze pe Tudor Vladimirescu din ghearele otomanilor. Ei au fost însă închiși la Silistra, ratând misiunea. Am încercat să aflăm mai multe despre aceste legături. Recent, a venit o persoană care susține că este urmașul unuia dintre ctitorii bisericii și a lansat ideea că preotul Ivan s-ar fi numit Năvrap sau Năvrăpescu. Sunt sceptic, dar mai cercetăm. Într-o monografie a Bisericii «Sfântul Silvestru» mi-a atras atenția numele Ivan Buzacov, un fost sol moscovit, care, deși n-avea cum să fie aceeași persoană pentru că este un secol diferență între ei, mă trimite cu gândul la o legătură a preotului «Ivan ot Silvestru» cu Bucșanii din Argeș, care arată că ar fi un nume boieresc”, povestește părintele Bogdan Teleanu.

Referindu-se la viața actuală a parohiei, părintele paroh împărtășește bucuria de a fi primit veșmântul Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ca dar al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, la împlinirea a 154 de ani de când au poposit moaștele Cuviosului Dimitrie în această parohie. „Ne-am pregătit cu un iconostas nou, cu raclă și cu icoana Sfântului Dimitrie. Întru­cât la Mănăstirea Berislăvești este duhovnic un fost copil de Altar de la noi, ne-am gândit să ne adresăm lui și ne-a ajutat cu pictarea icoanei în atelierele acelei mănăstiri.”

Prezentul se leagă însă mereu cu fire tainice de trecut: „Interesant este că biserica Mănăstirii Berislăvești a fost ctitorită de omul de încredere al lui Grigore Ghica - Sandu Bucșănescu -, numele lui fiind menționat și în pisania bisericii Spitalului «Sfântul Pantelimon». În plus, și la Berislăvești este ocrotitor tot Sfântul Mucenic Pantelimon. Posibil ca Sandu Bucșănescu să aibă legătură cu preotul Ivan. E clar că mai avem de cercetat”.

Părintele Bogdan Teleanu este convins că și în viața slujitorilor din trecut ocrotitorul bisericii a avut un rol decisiv. În ceea ce privește șirul lung de preoți ai bisericii, sunt cunoscuți doar cei de după 1900, între care: Ioan Stănculescu, Gheorghe Sorescu, Ion Pâslaru, Gheor­ghe Pohrib, Gheorghe Popescu, dar și „deosebitul preot Gheorghe Crețu, de al cărui jurnal de front m-am îngrijit să fie publicat și despre care s-a realizat și un film documentar, întrucât el a pregătit slujba de Te Deum la momentul Unirii Basarabiei cu Patria Mamă”, subliniază părintele.

Atras și de scrierea unor scenarii de teatru creștin, părintele Teleanu își dorește ca în viitor să afle mai multe despre legăturile dintre Biserica Batiștei și parohia la care slujește, dar și informații despre implicarea slujitorilor înaintași în evenimente istorice precum Revoluția lui Tudor Vladimirescu și Revoluția de la 1848.

Speranțe pentru un viitor frumos

Lucrarea vindecătoare a Sfântului Doctor fără de arginți Pantelimon se revarsă nu numai asupra închinătorilor bisericii de la Foișorul de Foc, ci și asupra bolnavilor și cadrelor medicale din Centrul de îngrijiri paliative „Sfântul Nectarie”, construit pe terenul parohiei de Arhiepiscopia Bucureștilor, prin grija Patriarhului României. Aceeași lucrare vie se simte și la Spitalul de Ortopedie „Foi­șorul de Foc“. Părintele paroh a asigurat în acest an 15 abonamente la Ziarul Lumina pentru pacienții acestui spital. Cum în imediata veninătate mai sunt câteva cabinete medicale, bolnavii și medicii de acolo solicită și ei rugăciunile preoților de la Biserica Sfântului Pantelimon. Împreună-slujitori cu părintele paroh sunt preoții Cătălin Niculescu și Mihai Cozariu.

Viitorul comunității parohiale se întrevede frumos și plin de speranțe: „În fiecare an, copiii parohiei noastre au participat la proiectul catehetic «Hristos împărtășit copiilor» și de fiecare dată au avut rezultate bune. Anul acesta au ocupat locul doi, iar anul trecut locul întâi. În trecut făceam pictură, ateliere de povești, de creație plastică, mai nou ne axăm pe muzica bisericească, copiii fiind încântați să facă repetiții pentru cântarea la strană. Sunt bucuros de buna colaborare și de implicarea credincioșilor noștri în activitățile de aici și le sunt recunoscător membrilor strănii care s-au ocupat de realizarea noului iconostas și a unei racle pentru veșmântul primit în dar”, a mai subliniat părintele Bogdan Teleanu, parohul Bisericii „Sfântul Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon” și „Cuvioasa Parascheva” - Foișo­rul de Foc.