Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Reportaj Misiune şi pastoraţie în comunitatea „băieşilor” din Jina

Misiune şi pastoraţie în comunitatea „băieşilor” din Jina

Galerie foto (14) Galerie foto (14) Reportaj
Un articol de: Ștefan Mărculeţ - 24 Octombrie 2021

Aduşi din Baia de Aramă în satul din Mărginimea Sibiului în urmă cu aproape 200 de ani, băieşii din Jina formează acum o comunitate solidă, de 1.800 de oameni, pentru care s-a construit în ultimii ani o biserică. Prezenţa unui preot în comunitatea acestora şi misiunea în rândul băieşilor au schimbat în mod pozitiv viaţa cartierului din Jina.

Despre originea băieşilor din Jina nu se cunosc prea multe. Se ştie că au fost aduşi aici de la Baia de Aramă, unde lucrau în mină, de aici şi numele de „băieşi” primit de la locuitorii din Jina. De altfel, jinarii nu i-au primit în sat, băieşii fiind nevoiţi să îşi construiască locuinţe la marginea localităţii. În zilele noastre, casele băieşilor formează un adevărat cartier, foarte întins şi populat de cei aproximativ 1.800 de locuitori. Viaţa lor este greu încercată de nevoi materiale, pentru că majoritatea îşi câştigă existenţa din munca cu ziua.

„Au fost aduse aici, la Jina, doar cinci familii: Furdui, Grozav, Cârneală, Muntean şi Stăncioi. Apoi foarte puţini s-au mai căsătorit în alte părţi ca să fie şi alte nume de familie. Majoritatea se căsătoresc între ei. Ei şi-au câştigat existenţa mai demult cu prelucrarea obiectelor din lemn, confecţionând linguri sau corfe. Apoi, cu trecerea timpului, nu s-au mai căutat lingurile şi celelalte obiecte din lemn confecţionate de băieşi. Acum îşi câştigă existenţa prin munca cu ziua pe la oameni, prin sat. Mai sunt câţiva care lucrează în străinătate, tot muncă necalificată. Din nefericire, majoritatea nu prea-şi depăşesc condiţia, fac opt clase cel mai mult, apoi renunţă la studii şi merg la muncă. Sunt nevoiţi să facă asta, având familii cu mulţi copii. Sunt foarte harnici, mai ales că este foarte greu să lucrezi cu ziua ca să te poţi întreţine. În Jina iernile sunt grele, frigul ţine din septembrie până în aprilie şi atunci îţi trebuie resurse”, ne-a spus preotul băieşilor din Jina, părintele Ioan Maniu Negrilă.

Aducerea la Ortodoxie

O comunitate atât de mare avea nevoie şi de un preot care să se îngrijească de viaţa spirituală a băieşilor. Preoţii de la cele două biserici din sat făceau cu rândul în fiecare an pentru a face misiune în rândul băieşilor, dar în timp s-a simţit tot mai mult nevoia prezenţei unui preot în comunitatea lor. Iată de ce în 2012 se înfiinţa Parohia Jina III şi începea o nouă lucrare misionară în rândul băieşilor. Prozelitismul cultelor neo-protestante crescuse foarte mult în comunitatea băieşilor, de aceea era nevoie ca un preot să facă şi mai multă misiune pentru a-i păstra pe credincioşi în Biserica străbună.

„Bucuria cea mai mare pe care o am în misiunea mea de preot aici este că am reuşit să readuc la Ortodoxie foarte mulţi băieşi. Am botezat şi persoane care nu au fost botezate, persoane de 20 sau 30 de ani. Încerc să-i conving să se cunune, să nu mai trăiască în concubinaj. De la vârsta de 15-16 ani trăiesc împreună şi se căsătoresc când au bani. Încerc să-i conving că trebuie să se căsătorească, îi fac să înţeleagă Taina Cununiei. Ei vin să facă acele «vestiri» în biserică înainte de căsătorie, vin să anunţe căsătoria a doi tineri şi acest obicei are un rol important pentru că oamenii aud şi mă atenţionează că nu sunt botezaţi viitorii miri, sau sunt rude, sunt verişori, pentru că eu nu pot să-i cunosc pe toţi. De nouă ani sunt preot acolo, dar sunt doar cinci nume de familii, se îmbracă la fel, e foarte greu să-i deosebesc. Spre exemplu, sunt 100 de persoane cu numele de Cârneală Florin şi trebuie să-i spui după poreclă pentru a şti despre cine vorbeşti. De altfel, ei se cunosc după porecle. De fiecare dată vorbesc cu viitorii miri şi mă bucur să văd că reuşesc mereu să-i conving să se boteze, apoi să-i împărtăşesc înainte de nuntă”, ne-a mai spus părintele paroh.

Lăcaşul de rugăciune

Odată cu misiunea în rândul băieşilor, preotul Ioan Maniu ­Negrilă a iniţiat şi ridicarea unui lăcaş de cult în cartierul băieşilor. La înfiinţarea parohiei nu exista nici un loc de rugăciune, un loc unde să se adune oamenii din noua comunitate parohială. Cu sprijinul Primăriei Jina, s-a amenajat pentru început un paraclis în clădirea fostei şcoli din cartierul băieşilor. În perioada 2013-2018, slujbele religioase au fost oficiate aici. Tot în această perioadă s-a ridicat Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” şi „Sfântul Ierarh Andrei Şaguna, Mitropolitul Transilvaniei”, pregătită acum pentru pictură.

„Începutul a fost greu, pentru că oamenii nu ştiau ce înseamnă să aparţii de o biserică, de un preot. A fost mult de muncă, dar după 5-6 ani au început să vină rezultatele. Au văzut că am pus piatra de temelie pentru biserică în 2015, în grădina din spatele şcolii, teren pe care l-am cumpărat. Au văzut implicarea mea şi mi-au fost alături. Din anul 2018 slujim în biserica nouă, care este acum pregătită, tencuită, haşurată pentru pictură. Mi-a fost foarte greu să amenajez acea capelă la început, nu am avut nici un sprijin şi mi-am dorit să am un punct de întâlnire cu credincioşii. Oamenii au căpătat încredere în mine, au văzut că nu am plecat în altă parohie, pentru că s-au vacantat parohii învecinate, dar nu am plecat. Sunt nouă ani de când sunt preotul lor şi au prins încredere foarte mare în mine”, ne-a spus părintele paroh.

După ani de trudă şi mari eforturi pentru închegarea comunităţii în jurul bisericii, au apărut din plin roadele acestui demers misionar.

„Încep să vină tot mai mulţi la biserică. Cei care vin la noi la biserică sunt uimiţi că toţi credincioşii prezenţi la slujbe cântă. Avem un cor format din câteva femei şi de multe ori acesta rămâne în urmă sau o ia îna­inte pentru că toată lumea cântă în biserică, ceea ce este foarte frumos. În fiecare duminică vin la împărtăşit între 20 şi 50 de copii, dar şi mulţi adulţi. Nu cred că prezenţa la Sfânta ­Liturghie este sub 150 de persoane, chiar 200, iar la marile sărbători e neîncăpătoare biserica”, continuă părintele Ioan Maniu Negrilă.

Cateheze şi întâlniri

O latură importantă a misiunii din cartierul băieşilor din Jina este cea legată de copii şi tineri. Periodic, preotul paroh se întâlneşte cu cei mici pentru cateheze şi discuţii. În cadrul protocolului de colaborare cu Şcoala Gimnazială din cartierul băieşilor, părintele paroh merge adesea în unitatea de învăţământ pentru a vorbi cu cei mici.

„Doamna directoare mă cheamă des să povestesc cu copiii din şcoală care sunt mai năzdrăvani. Merg periodic şi vorbesc cu ei, iar efectele se văd imediat. De asemenea, la biserică vin adesea pentru a vorbi cu mine, iar adulţii vin să-şi spună necazurile. Este important ca să-i asculte cineva”, ne-a mai spus părintele Negrilă.

Tot pentru comunitatea de băieşi, Parohia Jina III are planuri de viitor menite să vină în sprijinul oamenilor. În fosta capelă a parohiei, unde s-a slujit până în anul 2018, cu sprijinul Primăriei Jina se doreşte înfiinţarea unui dispensar, pentru ca familiile de aici să nu mai fie nevoite să străbată distanţa lungă până în sat, mai ales iarna, în condiţii grele, de munte. De asemenea, sunt în plină desfăşurare lucrările de construcţie a unei capele mortuare lângă biserică.

Citeşte mai multe despre:   Biserici din Romania