Catedrala Patriarhală din Bucureşti Biserica din satul Ordoreanu Nou, comuna Clinceni, judeţul Ilfov Crucea Eroilor de pe Caraiman, Munţii Bucegi Catedrala Arhiepiscopală din Constanţa Castelul
Muzica bizantină, un mod de a fi
Nu trece nici o zi în care să nu cânte. Arhidiaconul Mihail Bucă, protopsaltul Catedralei Patriarhale din Bucureşti, spune că muzica bizantină prin armoniile ei poate mişca şi vindeca, în acelaşi timp, sufletul unui om. Hăruit de Dumnezeu cu talent, face din acest dar o punte către inima oamenilor. În opinia sa, un psalt atunci când cântă la strană intră într-o stare de cer, stare în care cântăreţul şi oamenii merg împreună către Împărăţia lui Dumnezeu, prin muzică. Sub îndrumarea sa, Corul Tronos a devenit o mare familie pasionată de muzica psaltică. Spune simplu că el cântă pentru Dumnezeu şi pentru oameni.
Încă de la naştere, închinat Bisericii de către părinţii săi, arhidiaconul Mihail Bucă mărturiseşte că darul muzicii psaltice l-a primit prin rugăciunea tatălui său, cântăreţ la strana Bisericii Mărcuţa din Bucureşti. Acesta şi-a dorit foarte mult un băiat, care a venit târziu în viaţa părinţilor săi. Bunul Dumnezeu le-a răsplătit credinţa dăruind lui Mihail dragostea pentru Biserică şi muzica bizantină. În copilărie, i-a plăcut sportul, juca fotbal şi nu se gândea că va ajunge să cunoască tainele muzicii bizantine, care pe atunci i se părea destul de grea. A urmat cursurile Şcolii de cântăreţi şi ale Seminarului din Bucureşti. Şi iată că peste doar câţiva ani, copilul care cânta din plăcere alături de tatăl său la strana bisericii a devenit psalt al Catedralei Patriarhale din Bucureşti. Se întâmpla aceasta în anul 1997. Dumnezeu a primit ca un dar al familiei bucuria firească a lui Mihail de a cânta şi l-a aşezat pe o cale care l-a condus la ceea ce este azi, protopsalt şi coordonator al Corului Tronos.
Pasiunea care a născut o mare familie
Tinerii care activează în Corul Tronos nu sunt doar teologi, ci unii dintre ei sunt medici, informaticieni ori specialişti în diverse domenii, cu toţii pasionaţi de muzica bisericească. Din lărgimea sufletului său, pe mulţi dintre aceşti tineri, arhidiaconul Mihail Bucă nu doar că i-a învăţat din tainele muzicii psaltice, ci le-a devenit naş de cununie. Astfel că Tronos a devenit, în timp, o mare familie născută din dragostea pentru muzica psaltică şi „un mod de viaţă”, cum îi place să spună. De-a lungul timpului, mulţi dintre tineri au plecat în diferite oraşe din ţară şi nu numai, făcând cunoscut lumii întregi ceea ce au învăţat aici. Numele i-a fost dat Corului Tronos de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, căruia protopsaltul Mihail Bucă îi poartă o recunoştinţă deosebită pentru suportul primit permanent în promovarea muzicii bizantine.
Cântarea duhului
„O cântare reuşită nu înseamnă a performa pe nişte note muzicale pe care le ai în faţă, ci sunt mai multe etape. În primul rând, trebuie să uceniceşti pe lângă cineva. În al doilea rând, trebuie să performezi pe notaţie. Şi ultima fază este cântarea duhului, cea din spatele notaţiei, care este foarte greu de realizat. Eu mă îndrept spre ceea ce înseamnă cântarea duhului, caut o armonie dincolo de cuvinte”, a completat arhidiaconul Mihail Bucă.
Muzica bizantină fiind o muzică a rugăciunii ne ridică cu mintea şi cu sufletul la frumuseţea împărăţiei lui Dumnezeu, contribuind la vindecarea noastră. Studii în acest domeniu demonstrează că hertzii acestor sonorităţi muzicale au influenţe benefice asupra celor care le ascultă. Se spune că o persoană care cântă se roagă de două ori, căci monodia muzicii psaltice face cuvântul viu şi lucrător în sufletul credinciosului.
La concertul dedicat Anului Centenar, Corul Tronos a fost format din 100 de persoane, 70 membri obişnuiţi şi 30 din diverse oraşe ale ţării. Dar menţinerea unui asemenea cor e rodul unei munci asidue, căci e nevoie, în acelaşi timp, să performeze şi să se primenească cu alţi membri. „Un psalt trebuie să cunoască bine notaţia psaltică, să ştie să respire diafragmatic şi să aibă o stare duhovnicească bună. Eu când încep să cânt, precum zice textul Imnului Heruvic, toată grija cea lumească o las deoparte...”
Pentru Dumnezeu şi oameni
Prin interpretarea muzicii bizantine, protopsaltul Mihail Bucă atinge adâncul fiinţei umane. Spune simplu că el cântă pentru Dumnezeu şi pentru oameni. Prin cântarea sa, un psalt ajută omul să îşi adune mintea şi să-şi înalţe sufletul, de aceea el trebuie să aibă o conduită aparte atât muzicală, cât şi spirituală. „Când un psalt vine la strană, el intră într-o stare de cer, stare în care cântăreţul şi oamenii merg împreună către împărăţia lui Dumnezeu, prin muzică”.
Nu a dorit niciodată să părăsească muzica psaltică pentru altceva mai promiţător ori mai strălucitor. Vocaţia şi darul lui Dumnezeu l-au ţinut mereu în Biserică, alături de oamenii pe care îi iubeşte. În ultimul timp, Corul Tronos a adus în concerte şi fiorul patriotic, „interpretăm şi cântări patriotice sau colinde din dorinţa de a-i apropia pe oameni de strană. Marea mea bucurie este atunci când un tânăr mă abordează dorind să cunoască muzica psaltică. De aceea, unii membri ai corului ţin cursuri pentru cei care vor să înveţe. Iar pe cei care doresc să cânte îi aşteptăm, cu drag, în Corul Tronos”.
Cântări vechi puse în valoare
Protopsaltul Mihail Bucă aduce, sistematic, în faţa publicului şi cântece noi. „Punem accentul pe cântări de trezvie şi pe cântări solistice, care au puterea de a sensibiliza. Dar punem în valoare şi cântări vechi, pe care publicul actual le percepe ca fiind noi. În cor sunt şi preoţi care compun cântece psaltice şi patriotice, apreciate de oameni şi preluate, îndeosebi, de copii. În acest demers ne bucurăm de susţinerea părintelui arhimandrit Clement Haralam, care, prin bogata sa experienţă, ne provoacă mereu spre a deveni mai buni şi a pune în valoare cântări psaltice mai vechi.” Muzica bizantină poartă un mesaj spiritual puternic, punând cuvântul teologic în valoare, de aceea este plăcută sufletului. „Din dorinţa de a face cunoscută muzica bizantină cât mai multor oameni, sunt activ pe Facebook şi YouTube. Acesta sunt eu, Mihail Bucă, care vrea să aducă o stare de muzicalitate în această ţară.”
Aprofundarea frumosului
Cântă cu bucurie atât în biserici, cât şi în alte spaţii, pentru că, spune el, cuvântul lui Dumnezeu, când îl oferi oamenilor prin cântare, nu ţine cont de spaţiu. Sacralitatea muzicii bizantine şi a cuvântului lui Dumnezeu nu se poate pierde într-un spaţiu laic. Se pleacă, cu umilinţă şi recunoştinţă, în faţa lui Dumnezeu, care l-a împodobit cu acest talent, pe care îl dăruieşte mai departe oamenilor cu conştiinţa responsabilităţii acestui dar.
Mărturiseşte că se îmbogăţeşte spiritual cu fiecare concert la care participă şi crede că poate schimba lumea prin muzică şi prin frumos. „Noi vrem să arătăm oamenilor că nu întunericul din jur este starea pe care trebuie să o aprofundăm, ci frumosul. Într-un concert, toată starea psalţilor o transmitem publicului, iar oamenii o percep şi o trăiesc. De aceea, mă bucur foarte mult când văd chipuri zâmbind, care trăiesc mesajul muzicii pe care le-o oferim.”
Un reper în viaţă
Nu trece nici o zi în care să nu cânte. „Pentru mine muzica bizantină este un mod de a fi. Dacă merg la mare, ascult muzica mării. Dacă merg în natură, simt vibraţia copacilor. Aş spune că întreg universul este muzică, datorită armoniei pe care Dumnezeu a aşezat-o în el. Şi automat nici eu nu pot trăi fără muzică”, spune protopsaltul Mihail Bucă. „E greu să spun în cuvinte ce simt în timp ce cânt. Este o stare de lumină, care mă umple şi mă cutremură, în acelaşi timp. Cuvântul, muzica, dăruirea de bine pot mişca fiinţa unui om, pentru că vin de la Dumnezeu. Muzica psaltică poate străfulgera sufletul, pentru că şi fiinţa mea se înfioară în timp ce interpretez”, continuă el.
Textul teologic se desăvârşeşte prin muzică, afirmă arhidiaconul: „Pentru mine muzica bizantină este un reper. Aşa cum, în vechime, magii au mers după stea, la fel această muzică este steaua mea, după care mă voi ghida toată viaţa”. În finalul discuţiei, ne-a mărturisit că se bucură că poate transmite oamenilor şi prin intermediul „Ziarului Lumina” o fărâmă din dragostea ce-o poartă în inima sa.