Palatul ASTRA, monumentul culturii române din Transilvania

În urmă cu 120 de ani, la Sibiu, era inaugurat Palatul Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român ASTRA. Palatul avea să găzduiască prima bibliotecă publică românească din Transilvania, Muzeul Istorico-Etnografic al Transilvaniei, Sala de Conferinţe şi Dizertaţii ASTRA şi birourile Asociaţiunii.

Inaugurarea Palatului ­ASTRA la 19 august 1905 a fost un eveniment istoric la Sibiu, un moment unic pentru românii transilvăneni care, încă de la înfiinţarea Asociaţiunii ­ASTRA în 1861, au dorit să îşi afirme identitatea culturală, etnică şi religioasă în cadrul Imperiului austro-ungar.

„Cea mai splendidă sărbătoarea culturală ce au ajuns-o până acum Românii din ţările Coroanei ungare” sunt cuvintele prin care revista „Transilvania” a Asociaţiunii ASTRA descria în nr. 5, septembrie-octombrie 1905, inaugurarea Palatului ASTRA, prilej pentru o Adunare generală a Asociaţiunii la Sibiu, unde „miile de vizitatori din toate ţările locuite de poporul nostru” s-au bucurat de inaugurarea Muzeului istoric şi etnografic al Asociaţiunii, precum şi de evenimentele organizate în zilele următoare: Adunarea generală a Societăţii pentru fondul de teatru, Conferinţa Directorilor Băncilor române, reprezentări de teatru şi concerte, cu participarea Societăţii de muzică „Carmen” din Bucureşti, conferinţe ştiinţifice şi literare, toate încheiate cu un bal festiv la Săliştea Sibiului.

Ridicarea Palatului Asociaţiunii a reprezentat un deziderat şi o necesitate. Trebuie menţionat că, încă din al doilea an de funcţionare a Asociaţiunii, la 28 iulie 1862, se organiza la Braşov o expoziţie cu obiecte de industrie casnică din mai multe părţi ale Transilvaniei, coordonată de preşedintele ASTRA, Sfântul Ierarh Andrei Şaguna, care a îndrumat preoţii şi dascălii să se implice în această primă manifestare de cultură românească de acest fel în Ardeal. În anul 1881, un grup de cărturari sibieni, condus de Partenie Cosma, organiza la Sibiu o expoziţie naţională, însă autorităţile de la acea vreme se opuneau ca aceasta să fie sub tutela Asociaţiunii. Abia în anul 1905, odată cu inaugurarea Palatului ASTRA din Sibiu, avea să se împlinească visul românilor de a avea un spaţiu expoziţional în care obiectele de patrimoniu cultural, bisericesc, etnografic din comunitatea românească din Transilvania să fie adunate şi puse în valoare în cadrul unui muzeu. Trebuie menţionată şi activitatea Secţiunii istorice a Asociaţiunii, de-a lungul vremii, de a aduna documente istorice şi „colecţiuni”, care trebuiau aşezate şi puse la un loc de cinste în cadrul unui viitor muzeu.

„Casa naţională”

Ideea înfiinţării Muzeului Asociaţiunii a apărut, aşadar, de la începutul existenţei ASTRA. Documentele consemnează acest lucru. Astfel, la Adunarea generală ASTRA de la Gherla, din 1868, Visarion Roman propunea tipărirea unui catalog al cărţilor bibliotecii şi al obiectelor care compun „Muzeul Asociaţiunii”, iar un an mai târziu dona câteva obiecte pentru muzeu. În anii următori sunt menţionate donaţii de monede, fonduri pentru achiziţionarea obiectelor de patrimoniu, documente. Greutăţile materiale şi piedicile puse Asociaţiunii de conducerea Transilvaniei de la sfârşitul secolului al XIX-lea au făcut ca, mai bine de 30 de ani, înfiinţarea şi ridicarea muzeului să rămână un vis. Propunerea Secţiunii ştiinţelor naturale şi matematice către Adunarea generală a Asociaţiunii din 1880 de a înfiinţa un muzeu istoric-natural la reşedinţa ASTRA a rămas fără răspuns.

La 6 martie 1882 se propunea construirea unei clădiri pentru adunările de la Sibiu, iar la 21 noiembrie a fost cumpărată o casă pe strada Morii, despre care se menţiona că va fi şi sediul unui muzeu şi al „colecţiunilor etnografice”. Abia în 28 septembrie 1896 s-a cumpărat un teren în apropierea sediului Asociaţiunii, pe strada Morii din Sibiu, iar în anul următor avea să se decidă construirea pe acest teren a unei „case naţionale”.

Decizia Adunării generale de la Mediaş din 1897 de a ridica pe acest teren „casa naţională” s-a făcut prin vot, existând între membri şi alte păreri. Se decidea construirea unei clădiri care să găzduiască un „muzeu al Românilor din patrie”, unde să se păstreze colecţiile arheologice şi numismatice şi documentele de arhivă, un muzeu etnografic, Biblioteca Asociaţiunii, birourile Asociaţiunii, o sală mare pentru evenimente publice şi spaţii pentru „societăţile române din Sibiu”.

Loterie, colecte, donaţii

Pentru ridicarea palatului, Asociaţiunea nu dispunea la acel moment de fonduri. Pentru a aduna banii necesari, Biroul central condus de prim-secretarul Corneliu Diaconovici a dus o campanie de informare şi a organizat o loterie şi colecte, iar donatorilor cu cel puţin 2.000 de coroane li s-a promis scrierea numelor pe marmură, în interiorul clădirii. Din loterie şi din „răscumpărarea” felicitărilor de Anul Nou până în anul 1905 s-au strâns 26.000 de coroane. Colectele şi donaţiile au însumat peste 100.000 de coroane. Piatra de temelie a fost aşezată în 1903, iar cheltuielile de construire a palatului au însumat peste 158.000 de coroane.

Planul arhitectural a fost ales prin concursul la care s-au înscris 26 de proiecte analizate de Reuniunea Arhitecţilor din Viena, fără vreun cost. Planul ales a fost cel al lui Baranyai Aladár din Zagreb. Cu toate opreliştile ­autorităţilor, palatul avea să fie construit şi terminat în 1905. Lucrările de zidire au fost încredinţate arhitectului Gustav Maetz. Sculptorul sibian Adolf Schneider este autorul decoraţiunilor de pe faţada clădirii, de pe holuri şi din Sala Festivă a palatului. Este menţionat, de asemenea, numele pictorului Johann Hofrichter junior din Boemia în lista celor care au împodobit spaţiile interioare festive.

„O fotografie a veşniciei”

Este important de menţionat contribuţia Bisericii Ortodoxe din Transilvania la înfiinţarea Muzeului Asociaţiunii şi la înzestrarea cu obiectele de patrimoniu care au constituit „Expoziţiunea etnografică şi istorico-culturală”, inaugurată la 1905 în Palatul ­ASTRA. La secţiunea dedicată Bisericii Ortodoxe din Transilvania, au participat la acea vreme 125 de expozanţi, cu 640 de obiecte. Preşedintele acestei secţii era asesorul consistorial de la Sibiu de atunci, dr. Miron Cristea, care avea să devină la 1925 primul Patriarh al României, iar secretarul secţiei era Onisifor Ghibu, care mărturiseşte într-un articol din revista „Biserica Ortodoxă Română” din anul 1938 că a adunat foarte multe obiecte etnografice din satul natal Sălişte pentru muzeu.

„Sunt convins și astăzi ca și în vremea la care citeam documentele oficiale ale ASTRA cu privire la Expoziția sa dintâi - fundamentul colecțiilor Muzeului ­Astra de mai târziu și al colec­țiilor care astăzi «locuiesc» tezaurul din Dumbrava Sibiului ori din Palatul Guvernatorului Brukenthal - că a fost mai degrabă o fotografie a veşniciei decât o colecție pro­priu-zisă. Românii și-au dorit să propună lumii europene chipul hărniciei, creati­vității și iscusinței lor originale. Și au reușit. Dinaintea provocării au răspuns în primul rând parohiile românești. Preoții s-au dinamizat și au dinamizat parohiile lor, au strâns piese rare și foarte rare. Cine mai știe astăzi că primul obiect intrat în colecție a fost un pristolnic ce depășea la acea dată 200 de ani? Unii i-ar spune icoană de vatră și n-ar greși pentru că a însoțit vatra de pită liturgică a unui sat din Apuseni vreme de 200 de ani. E puțin lucru? Dacă privim la secundarul vieții de acum, nu. Dacă privim şi la timpul vieții de atunci, e grăitor pentru puterea unei nații de a rămâne fidelă tradiţiei sale dintâi. Preoții ASTREI au dovedit inteligență culturală și un mare, foarte mare entuziasm, convertit apoi într-o muncă de teren asiduă din care aveau să se nască muzee parohiale ori colecții pentru muzee regionale. Nu puteau lipsi din ceata făuritorilor de conştiință națională. Iar obiectele de cult ori vatră, cărțile și, de la o vreme, colecțiile de icoane pe sticlă ori fotografii se vor articula pe ideea fundamentală a unei nații româ­nești în Ardeal, fundamental legată de cultura ­europeană și creștină ca atare. ­Rămâne să redescoperim rădăcinile duhov­nicești ale acestei dintâi colecții și să readucem aminte contemporanilor că unde sunt puţini spo­rește Dumnezeu puterea de mărturisire. Eu personal cred că acum, ca și atunci, avem ce rosti ca adevăr cultural dinaintea provocării istorice”, ne-a spus preşedintele Asociaţiunii ASTRA, pr. prof. univ. dr. Constantin Necula.

Bibliotecă judeţeană

În 1950, odată cu desfiinţarea Asociaţiunii de regimul comunist, avea să se închidă şi Muzeul din Palatul ASTRA. Colecţiile muzeului au fost duse spre depozitare în Palatul Muzeului Brukenthal. Doar biblioteca Asociaţiunii a rămas în palat, ocupând toate spaţiile, începând cu anul 1968. O perioadă de timp aici a funcţionat şi Casa de Cultură „Ilie Pintilie” a municipiului Sibiu.

În anul 1986 i se adăuga palatului o anexă lipită de sediul istoric, în care acum se află depozitul de publicaţii. În 2007 se inaugura corpul B al bibliotecii, lângă Palatul ASTRA.

„Reper esențial în evoluția culturală a românilor, Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român - ASTRA a fost înființată de elita intelectuală din Transilvania și Banat cu misiunea de a promova educația, alfabetizarea și consolidarea identității româneşti - obiective de o actualitate incontestabilă și astăzi. Sub auspiciile ASTREI a luat ființă și s-a dezvoltat Muzeul Asociațiunii, precum și Biblioteca Centrală a Asociațiunii, instituție care și-a lăsat o amprentă durabilă asupra patrimoniului cultural românesc și al cărei succesor legitim este actuala Bibliotecă Județeană ­ASTRA Sibiu. Martor activ al celor mai importante momente din istoria modernă a României, Aso­ciațiunea a însemnat unul dintre cele mai importante motoare ale iluminării și consolidării iden­tității naționale românești în secolul al XIX-lea și începutul secolului XX. Astăzi, ASTRA reprezintă un important centru cultural și educațional, oferind acces la o vastă colecție de publicații, resurse digitale, proiecte edu­caționale și evenimente culturale. În prezent, Biblioteca ASTRA continuă activitatea Asociațiunii, păstrează și valorifică unul dintre cele mai bogate și importante fonduri documentare din România, cuprinzând aproximativ un milion de unități de bibliotecă, reprezentând o resursă inestimabilă pentru cercetare, educație și cultură”, ne-a spus directorul ­Bibliotecii Judeţene ASTRA, domnul Răzvan Pop.

Din patrimoniul Bibliotecii ­ASTRA fac parte cărţi şi documente foarte vechi şi valoroase. Cea mai veche carte o găsim în fondul de carte în limbi străine. Este vorba de volumul „Bonifacius VIII. Papa: SEXTI LIBRI ­DECRETALIUM...”, o colecţie de bule papale datată 1511.

Reînfiinţarea Muzeului Asociaţiunii

Palatul ASTRA, corp A al ­Bibliotecii Judeţene ASTRA, găzduieşte în prezent la etajul I noul Muzeu al Asociaţiunii, cu expoziţii de carte, documente, obiecte de patrimoniu care au aparţinut vechiului muzeu de la 1905. Expoziţia a fost inaugurată în anul 2014 cu titlul „Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român: 1861-1950”. Biblioteca Judeţeană ASTRA este şi organizatorul şi gazda noului muzeu, iar Complexul Naţional Muzeal ASTRA şi Muzeul Naţional Brukenthal sunt parteneri.

„Palatul a găzduit la început prima bibliotecă publică a românilor din Transilvania şi primul muzeu public al românilor din Transilvania. Muzeul a funcţionat la etajul I, în şapte-opt încăperi, dar după anul 1950 au fost multe modificări ale spaţiilor. La 1 decembrie 2014, în parteneriat cu Muzeul Brukenthal şi Complexul Naţional Muzeal ASTRA, am dorit să refacem Muzeul Asociaţiunii. Nu l-am putut organiza decât în trei încăperi, pentru că restul spaţiilor sunt dedicate altor colecţii. Avem aici cabinetele academicianului Andrei Oţetea, care a donat Bibliotecii ASTRA cărţi, obiecte de artă şi o cabană în localitatea Sibiel. Avem aici o importantă colecţie de periodice, expoziţii temporare, corespondenţă şi fişe ale Enciclopediei Române în trei volume, coordonate de Corneliu Diaconovici, în perioada 1898-1904. Avem fişe manuscris ale lui Titu Maiorescu, avem aici biroul celui care a pus bazele Muzeului în aer liber din Dumbrava Sibiului, Cornel Irimie. Am recuperat două dulapuri care au făcut parte din expoziţia de la 1905, de la inaugurarea palatului, avem o sală cu o colecţie etnografică cu piese ale Asociaţiunii, avem o carte cu titlul «Alfavita sufletească» expusă la 1905 şi care a fost donată mai apoi către Biblioteca Asociaţiunii, avem o machetă a unui şteamp care a fost expusă atunci, la 1905, despre care colegii de la Complexul Naţional Muzeal ASTRA spun că ar fi prima machetă expusă vreodată la noi. Monumentul la dimensiunile reale se află expus în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului. Avem aici şi o sală unde organizăm expoziţii temporare. În prezent este expusă corespondenţa Mitropolitului Andrei Şaguna cu istoricul Ioan Puşcariu, scrisori din arhiva ­Bibliotecii Academiei Române, o expoziţie organizată în parteneriat cu Muzeul Naţional Brukenthal şi Mitropolia Ardealului. Tot aici avem expuse mobilier din vremea Mitropolitului Andrei ­Şaguna, adus de la Reşedinţa mitropolitană, icoane vechi din secolul al XVIII-lea, un tablou al Mitropolitului Andrei Şaguna, presa «Telegrafului Român» ­folosită odinioară la tipărirea ­publicaţiei şi alte obiecte de patrimoniu”, ne-a spus Bogdan ­Andriescu, şef Serviciu cercetare ştiinţifică în cadrul Bibliotecii ASTRA.

O bună parte din patrimoniul Muzeului Asociaţiunii se află, însă, în continuare păstrată la Muzeul Naţional Brukenthal, în spaţiile Complexului Naţional Muzeal ­ASTRA, precum şi în arhive.