Protopsaltul Gheorghe (George) Ucenescu a fost cântăreţ bisericesc la Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae“ din Şcheii Braşovului. A urmat studii de psaltichie cu Varlaam Bărănescu la Braşov şi cu Anton Pann la Bucureşti. A compus muzică psaltică, lucrări didactice şi culegeri de folclor şi a avut un rol important în domeniul învăţământului psaltic din zona Transilvaniei, prin preocupările sale teoretice şi practice.
Protopsaltul Gheorghe (George) Ucenescu s-a născut la data de 20 aprilie 1828 în localitatea Cisnădie, judeţul Sibiu fiind cântăreţ şi dascăl român, profesor de muzică la primul gimnaziu românesc din Braşov, şi cântăreţ bisericesc până la sfârşitul vieţii sale (21 ianuarie 1896) la Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae“ din Braşov.
A urmat studii de psaltichie cu Varlaam Bărănescu la Braşov şi cu Anton Pann la Bucureşti (1845-1853). Din biografia sa, care a fost studiată ani de-a rândul de mai mulţi muzicieni din ţara noastră, aflam că între 1844-1848 este numit psalt la Biserica Ortodoxă „Sfânta Treime“ din Şcheii Braşovului; între 1853-1896 este psalt la Biserica Ortodoxă „Sfântul Nicolae“ din Şcheii Braşovului, iar între anii 1853-1888, profesor de psaltichie la Şcoala Gimnazială şi la Şcoala Normală din Braşov.
A început să cânte în strana bisericilor braşovene de la vârsta de paisprezece ani. Tânărul dascăl s-a căsătorit cu fiica epitropului Vasile Neguţ, apoi a fost trimis de către epitropii bisericii să studieze psaltichia cu Anton Pann. Fiind un caracter devotat şi harnic, el devine „studentul“ preferat al acestuia. Profesorul îl iniţia şi în munca tipografiei, îl încuraja la scris şi îi publica poeziile în culegerile pe care le întocmea. După exemplul lui Anton Pann, alcătuieşte câteva îndreptare muzicale pentru cântăreţii bisericeşti şi pentru elevii de la gimnaziul la care devenise profesor.
Melodia imnului „Deşteaptă-te, române“
Lui George Ucenescu i se atribuie participarea la reuniunea în care s-a ales melodia pentru textul imnului „Un răsunet“, de Andrei Mureşanu. Soţia poetului Andrei Mureşanu relatează altă versiune, şi anume că „în anul 1842 m-am căsătorit cu Andrei - mărturisea într-un interviu văduva Suzana Greceanu-Mureşanu - şi a opta zi, ieşind din casă la biserică, tatăl meu, parohul din Cetate (astăzi, Biserica „Adormirea Maicii Domnului“ din Piaţa Sfatului), Vasile Greceanu, ne-a chemat la masă. În ziua aceea am auzit eu, cântându-se „Deşteaptă-te, române“. Mai târziu am fost într-o grădină din Scheiu, nu ştiu a lui Oţoţoi, ori a cui?... aici iară s-a cântat „Deşteaptă-te, române“... Melodia de la poezia aceasta, «Din sânul maicii mele», i-a plăcut bărbatului meu şi pe „Deşteaptă-te, române“ l-a compus ca să se potrivească după melodie“, (conform lui Viorel Cosma, „De la cântecul zaverei la Imnurile unităţii naţionale“, editura Facla, Timişoara, 1978, pag. 45). Această afirmaţie este întărită şi de pr. prof. dr. Vasile Oltean care arată faptul că melodia este creaţia lui George Ucenescu.
Compozitor şi folclorist
George Ucenescu a compus muzică psaltică, lucrări didactice şi culegeri de folclor şi anume: 567 de cântări pe notaţie bizantină, cântece de stea, colinde şi altele). Au rămas următoarele manuscrise: „Carte de cânturi cu note de psaltichie scrise de George Ucenescu, student al Domnului Anton Pann“ (1852); 568 cânturi, în anul 1979, (Ms. nr. 3497, Bucureşti, Biblioteca Academiei Române); „Tractatu teoretico-practicu de musica ecclesiastică grecească orientală“ în 1881, (Ms. rom. nr. 4819, Bucureşti, Biblioteca Academiei Române).
O altă culegere intitulată „Magazin de cânturi vechi şi nuoi“ (1863), în care îşi găsesc locul balade, cântece populare, cântece de lume, dar şi poezii de dragoste şi versuri patriotice de provenienţă cultă (Iancu Văcărescu, Vasile Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu, Andrei Mureşanu, George Sion etc.).
Aici apar câteva din cântecele laice ale lui Anton Pann şi, urmându-le cu fidelitate tonalitatea, versuri duioase, tânguitoare, scrise de Ucenescu.
Rol în învăţământul psaltic
Gheorghe Ucenescu a contribuit la deplina aplicare a reformei lui Hrisant (de simplificare a semnelor muzicale, fiind introdus sistemul de notaţie al muzicii neo-bizantine, pe care se fundamentează cântările actuale) sprijinindu-se pe şcoala de ucenici, învăţământ de profil, metoda de lucru şi creaţie muzicală în spiritul muzicii bizantine; „aceasta a fost, se pare dorinţa protopsaltului Anton Pann de a fi trecut şi el printre fondatorii şcolii de muzică din Ardeal“, după cum precizează bizantinologul Constantin Catrina.
Protopsaltul George Ucenescu a avut un rol important în domeniul învăţământului psaltic din zona Transilvaniei, datorită preocupărilor sale teoretice şi practice.
