În zorii zilei de 1 decembrie 1918, în Biserica „Sfânta Treime”-Maieri I din Alba Iulia a fost săvârşită Sfânta Liturghie ortodoxă oficială înaintea evenimentului Marii Uniri a Transilvaniei cu Regatul României. Lăcaşul de cult ortodox, martor al unor evenimente istorice importante, a ţinut aprinsă flacăra spiritualităţii româneşti. De istoria acestei biserici se leagă numele lui Horea, Cloşca şi Crişan, al lui Ion Arion sau al unor personalităţi culturale, între care Mihai Eminescu şi membrii ASTREI.
Aflată în partea de jos a oraşului Alba Iulia, în afara fortăreței de pe Dealul Citadelei, Biserica „Sfânta Treime” a fost unul dintre cele mai importante repere spirituale şi culturale ale românilor din vechiul Imperiu habsburgic, adunând în jurul ei o parte a locuitorilor care au avut permisiunea de a-şi face case doar la marginea cetăţii, aşa cum indică şi denumirea parohiei şi a zonei, cea a maierilor. Situată pe fosta stradă a Gării, numită în prezent strada Iaşilor, Biserica „Sfânta Treime” - monument istoric - relevă legăturile maierilor din Alba Iulia cu românii din cele două principate. Un reper important este hramul bisericii care a fost preluat de la fosta Biserică „Sfânta Treime” ridicată de Mihai Viteazul, cu rol de Catedrală mitropolitană, în fostul centru al Mitropoliei Ardealului din secolul al 18-lea, Bălgradul. În acest centru mitropolitan au slujit Sfinţii Ierarhi Mărturisitori Ilie Iorest, Simion Ştefan şi Sava Brancovici şi aici s-a aflat tipografia în care în 1648 a fost tipărit pentru prima dată în limba română Noul Testament. Biserica lui Mihai Viteazul a rezistat până în 1714, când a fost dărâmată pentru a se reface cetatea Alba Iuliei de către austrieci.
Loc al prohodirii lui Ion Arion, eroul Marii Uniri
În dimineaţa zilei de 1 decembrie 1918 aici a avut loc Sfânta Liturghie ortodoxă oficială la care au participat personalităţi ale românilor înainte de evenimentul Marii Uniri din cetatea Alba Iuliei. Preotul Florian Rusan, paroh al Bisericii „Sfânta Tremie”, care avea şi funcţia de protopop în vremea Marii Uniri, a fost delegat pentru a participa la toate slujbele săvârşite cu ocazia Unirii Transilvaniei cu România, după cum ne relatează părintele Nicolae Topârcean, actualul paroh de la Biserica Maieri I. „Aici, într-adevăr, s-a ţinut o Liturghie solemnă, în această biserică. Părintele paroh Florian Rusan era o personalitate a acelor timpuri. De asemenea, în data de 30 noiembrie, în biserică a fost adus singurul erou martir de la Marea Unire, Ion Arion. El a fost împuşcat în gara din Teiuş, când pleca trenul. Românii au încins acolo o horă, pentru că garniturile au fost oprite, aveau steagurile, erau înflăcăraţi, iar când le-au dat voie să plece spre Alba Iulia, s-au urcat cu toţii în tren şi el flutura drapelul de la geam. Din podul gării, unde erau câţiva soldaţi maghiari, a început o rafală oarbă asupra trenurilor, fără să fi avut o ţintă, dar pe Ion Arion l-a nimerit un glonţ. Când au ajuns la Alba Iulia, deja s-a constatat decesul lui”. Martirul Ion Arion, singurul român ucis în tumultul evenimentelor de la Marea Unire, a fost prohodit la Biserica „Sfânta Treime” din Maieri I. „A fost adus şi depus aici, în biserică - se păstrează o fotografie de la Samoilă Mârza, fotograful Unirii, cu Ion Arion, aici, în faţa Sfântului Altar. După ce la 1 decembrie s-a săvârşit Unirea, în data de 2 decembrie a avut loc slujba de înmormântare a lui Ion Arion. Au venit toţi marii reprezentanţi care au participat la Unire şi au ţinut alocuţiuni. Mormântul său este în cimitirul nostru parohial, îi purtăm de grijă aşa cum se cuvine, are steagul arborat întotdeauna la mormânt. Anul trecut, Primăria Municipiului Alba Iulia s-a îngrijit de câteva morminte ale eroilor de la Marea Unire şi a fost înfrumuseţat şi acest mormânt prin placare cu granit”, a mai spus părintele Topârcean.
Răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan
Tot de biserica de aici este legat şi un alt eveniment important, cel al răscoalei conduse de Horea, Cloşca şi Crişan. Părintele Nicolae Raţiu, unul din ctitorii acestei biserici, i-a spovedit şi i-a împărtăşit pe eroii răscoalei atunci când erau închişi. „Înainte de a se organiza acea zi urâtă în care ei au fost traşi pe roată, autorităţile le-au dat voie să primească cele creştineşti, iar părintele Nicolae Raţiu a fost chemat pentru că era preotul garnizoanei. Preotul de la această biserică a fost, de-a lungul timpului, şi preotul garnizoanei. Părintele Florian Rusan încă mergea şi făcea misiune acolo, le vorbea soldaţilor despre post, despre Liturghie, despre rugăciune, îi întărea, le mai ducea câte o carte, le dădea de citit, făcea rugăciune, îi spovedea”, ne povesteşte părintele Topârcean.Execuția din 28 februarie 1785 de pe Dealul Furcilor din Alba Iulia este amintită printr-o placă de marmură de pe fațada bisericii. Anul construcţiei acestei biserici este consemnat pe frontispiciul uşii din pronaos, prin inscripţia „Ziditu-s-a la anno 1795”, avându-l drept ctitor principal pe protopopul Nicolae Raţiu, duhovnicul lui Horea, Cloşca şi Crişan. „Biserica aceasta este una istorică, ridicată în 1795 şi are hramul Sfintei Treimi. Este o continuatoare a hramului Catedralei mitropolitane a lui Mihai Viteazul. Toate bisericile au primit atunci acest hram, semn că i-a durut pe români că a fost dărâmată acea bisericuţă a lui Mihai Viteazul, pentru a se construi cetatea (Cetatea Alba Carolina a fost ridicată la începutul secolului al 18-lea, n.r.). La început, biserica din Maieri I nu a avut turnul clopotniţă, acesta a fost adăugat după aproximativ 100 de ani, pentru că românii nu aveau voie să aibă turnuri la biserici în acea perioadă”, a mai spus părintele paroh. În prezent lăcaşul de cult se află într-o stare bună, după ce s-au făcut numeroase intervenţii. „Avem nenumărate lucrări pentru conservarea bisericii. Pentru sănătatea zidurilor am făcut lucrări de drenaj, ca să respire şi să iasă umiditatea. S-au făcut lucrări şi pe exterior, anul acesta, în vară. Am săpat până la fundaţia bisericii, până la talpă, nu sunt fisuri, ceea ce este un lucru foarte important”, după cum a precizat părintele paroh.
Clopotele „s-au turnat la Sibiu din tunurile vrăjmaşe”
Clopotele bisericii au şi ele o istorie deosebită, acestea fiind recent restaurate. „Clopotele din turnul bisericii sunt vechi de peste 100 de ani. În anul 1921 au fost turnate la Sibiu, iar acum doi ani le-am recondiţionat la Baia Mare. Pe ele se află o inscripţie care arată că «s-au turnat la Sibiu din tunurile vrăjmaşe». Când a fost războiul, s-au luat clopotele din turn pentru a se face armament. Când războiul era spre final, românii au avut această iniţiativă şi au luat un tun şi se pare că l-au adus în şura casei parohiale pentru a face clopotele, iar după ce a trecut războiul şi au reuşit să adune banii de care aveau nevoie, au turnat aceste clopote la Sibiu”. Arhitectura bisericii este în stil navă, cu calota centrală boltită. Bolta Altarului este împărţită în patru laturi. Biserica are un turn cu o învelitoare ce aminteşte de stilul bisericilor din Kiev, trecerea de la formele de bulbi realizându-se de la pătrat la octogon, repetându-se anumite secţiuni şi terminându-se cu fixarea crucii pe turlă. Pictura actuală în frescă a fost executată de pictorii moldoveni Marcel Stanciu şi Ion Bratiloveanu, în perioada 1988-1991, iar mobilierul şi iconostasul sunt realizate din lemn de stejar, în stilul tradiţional românesc. În anul 2017 a fost construită o capelă funerară în cimitirul parohial, iar în 2019 s-au construit un lumânărar şi grupuri sanitare în curtea bisericii. În faţa bisericii se mai găseşte o troiţă de marmură în stil brâncovenesc, ridicată pe locul unei vechi troiţe pe care era menţionat anul 1727.
Reper de cultură şi spiritualitate
Depănând firul din caierul timpului, în această biserică au slujit numeroşi preoţi care s-au remarcat prin implicarea lor duhovnicească, culturală, dar şi prin perioada îndelungată de slujire. Părintele Topârcean este paroh aici din 2019: „În această biserică au slujit preoţi venerabili şi respectabili în oraşul nostru. Pe lângă părintele protopop Nicolae Raţiu, care este ctitorul acestei biserici şi a slujit aproape 50 de ani, şi părintele Florian Rusan a slujit tot aproape o jumătate de veac. Aceste slujiri îndelungate au dat o aşezare comunităţii parohiale. Oamenii au fost mereu adunaţi în jurul bisericii şi al preotului. Şi în ziua de astăzi ne bucurăm de aceeaşi comunitate frumoasă, deşi parohia este mică, dar aici vin oameni din tot oraşul şi ne bucurăm de lucrul acesta. În parohie avem 435 de familii, este o comunitate frumoasă. Tot în această parohie a slujit şi Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Andrei, când a venit de la Turda; nu a avut o perioadă foarte îndelungată aici, pentru că a fost ales Episcop al eparhiei de Alba Iulia, în 1991. De asemenea, aici a slujit şi părintele Niculiţă Pascu, care în prezent este pensionar, însă participă periodic la Sfânta Liturghie împreună cu noi”. În perioada de după Marea Unire, o mare parte din locuitorii oraşului erau arondaţi la această biserică. „Deşi Catedrala ortodoxă era în centrul oraşului, aceasta avea rang de mănăstire, astfel că tot oraşul era arondat la bisericile numite «de jos». După Revoluţie s-au construit foarte multe biserici în tot oraşul, acum sunt 25 la număr. Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei a avut o activitate bogată atunci, imediat după Revoluţie, iar în locurile care se pretau pentru aşa ceva a pus fundaţia pentru biserici de cartier care acum sunt foarte folositoare oamenilor”, ne mai spune părintele paroh.
Activităţile ASTREI la Biserica Maieri I
Prin această biserică importantă a românilor din Alba Iulia a trecut şi Mihai Eminescu, pentru că preoţii de aici erau implicaţi în activitatea culturală a ASTREI şi aici aveau loc întâlniri culturale. O placă de marmură aflată pe peretele lăcaşului de cult amintește de prezența în Biserica „Sfânta Treime” a poetului Mihai Eminescu, în anul 1866, la adunarea Asociaţiunii. „Aici erau preoţi implicaţi din punct de vedere cultural în mai multe tipuri de activităţi. A fost şi un cor, cel mai vechi din tot oraşul, care a sărbătorit 115 ani de activitate în 2015, iar acum ne pregătim pentru împlinirea a 125 de ani. În acest cor cântau profesorii, medicii din oraş, intelectualii, iar dirijorul era un om de cultură, profesor de muzică la cel mai bun liceu din oraş. Din punct de vedere cultural, lucrurile au stat întotdeauna foarte bine, iar preoţii au fost implicaţi în tot ceea ce a însemnat activitate culturală în oraşul nostru. Nu a fost un oraş mare, dar din punct de vedere cultural, aici dintotdeauna s-au mişcat lucrurile datorită acestor oameni inimoşi. Încercăm o revigorare a corului, eu fac repetiţiile cu ei, pentru că sunt profesor de muzică la seminar, iar acum cântăm Liturghia lui Dimitrie Cunţanu pe două voci”, ne-a spus părintele Nicolae Topârcean. De asemenea, celebrul Cor de copii „Theotokos” dirijat de părintele Nicolae Călin Bulac a fost înfiinţat aici în anul 1987 de către părintele Ioan Andreicuţ, actualul Mitropolit al Clujului, Maramureşului şi Sălajului. În ceea ce priveşte patrimoniul cultural, Biserica „Sfânta Treime” deţine un fond de carte veche format din 33 de exemplare aflate în depozitul de patrimoniu al Arhiepiscopiei Alba Iuliei, între care „Cazania” (Râmnic, 1776), „Apostol” (Bucureşti, 1774), „Molitvelnic” (Râmnic, 1768), „Octoih Mare” (Bucureşti, 1784), „Colecţia celor 12 Mineie” (Râmnic, 1776-1779). Biserica mai are o colecţie de 10 icoane pe lemn din secolul al 18-lea, o icoană pe sticlă cu Sfântul Ilie, provenită de la şcoala de iconari din Maierii Bălgradului, un potir şi o cruce de argint.
Educaţie şi filantropie în comunitate
În anul 2011 s-a înfiinţat, lângă Biserica „Sfânta Treime”, Centrul educaţional de zi „Sfântul Nicolae”, care are sediul în fosta casa parohială. „Actuala casă parohială este vechea şcoală confesională din tinda bisericii, care a funcţionat înainte de şcolile de stat. Când s-au făcut lucrările pentru lumânărarul din faţa bisericii am găsit fundaţia vechii clădiri a şcolii confesionale. Se păstrează cataloagele, am văzut numele copiilor care veneau la şcoală, materiile care se predau, notele lor şi ocupaţia părinţilor”, a menţionat preotul paroh.
Centrul „Sfântul Nicolae”, coordonat de părintele Topârcean, a fost înfiinţat pentru a suplini nevoile şi lipsurile copiilor cu o situaţie financiară dificilă sau care se aflau în risc de abandon şcolar. Aici, 25 de copii cu vârste între 7 şi 14 ani primesc zilnic îngrijire şi îndrumare de la părintele paroh, ajutat de doi profesori sau educatori specializaţi, asistenţi sociali şi un bucătar.
