Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Reportaj „Să păstrăm contactul unii cu alții, cu noi înșine și cu Dumnezeu”

„Să păstrăm contactul unii cu alții, cu noi înșine și cu Dumnezeu”

Galerie foto (3) Galerie foto (3) Reportaj
Un articol de: Oana Nistor - 03 Dec, 2020

Traversăm o perioadă când trebuie să ne supunem multor restricţii, însă peste toate acestea este important să păstrăm contactul unii cu alţii, mai ales cu cei mai vulnerabili dintre noi: bătrânii şi copiii. Ora de religie nu doar facilitează legătura copiilor cu Dumnezeu prin rugăciune, ci şi contribuie la atenuarea fricilor şi incertitudinilor. „Credinţa în Dumnezeu, iubirea Lui și iubirea față de semeni ne duc într-o sferă a speranței și a încrederii că orice provocare vom întâmpina, ea poate fi depășită”, ne-a spus Mihaela Cojocariu, profesor de religie la Şcoala Gimnazială „Ion Simionescu” din Iaşi.

Criza sanitară prin care trecem a adâncit fricile oamenilor, în special teama de boală şi de moarte. Poate că, la începutul pandemiei, copiii nu au resimţit această încărcătură emoţională, însă incertitudinile privind gravitatea bolii, modul în care ne putem continua viaţa, cu sau fără contacte sociale, cu sau fără mască, cu sau fără colegi, la şcoală sau doar acasă ori alternativ, au provocat copiilor şi adolescenţilor diverse tipuri de anxietăţi. După cum subliniază într-un articol psihoterapeutul Mirela Gabriela Zetu, psiholog clinician la Spitalul Providenţa din Iaşi, „frica și panica sunt foarte molipsitoare, iar prin agregare pot genera un efect colectiv amplificat”. De aceea, şi riscul unei „contaminări mentale” în rândul copiilor este mai mare în această perioadă, când aceştia petrec mai mult timp pe internet, socializarea lor tinde spre zero, iar părinţii, de multe ori, lipsesc.

Un rol însemnat, mai ales în aceste vremuri tulburi, în atenuarea incertitudinilor şi a fricilor îl are ora de religie care, după cum evidenţia Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, în scrisoarea adresată ministrului educației în luna august a acestui an, „contribuie la reducerea efectelor negative ale crizei contemporane de identitate și de orientare, întrucât propune modele viabile de bunătate, sfințenie și conviețuire umană. Totodată, disciplina școlară Religie contribuie la formarea și cultivarea unei conștiințe vii și mărturisitoare a valorii eterne a persoanei umane și la promovarea demnității acesteia în familie și în societate”.

În acelaşi timp, la toate consfătuirile profesorilor de religie organizate la începutul acestui an şcolar, ierarhii Bisericii noastre i-au îndemnat pe dascăli să găsească mijloacele şi căile adecvate spre a ajunge acum, mai mult ca oricând, la inima copiilor, pentru a le oferi încredere şi echilibru.

Procesul de învăţare, care se derulează faţă în faţă, on-line sau hibrid, în funcţie de evoluţia pandemiei, dar şi unele dispoziţii de ultim moment creează un climat de confuzie și incertitudine în rândul copiilor, părinților și chiar în rândul corpului profesoral. Mai mult, acestei crize sanitare și economice i se suprapune o criză spirituală și morală a societății, ceea ce, remarcă profesoara de religie Mihaela Cojocariu, de la Şcoala „Ion Simionescu” din Iaşi, „accentuează și mai mult starea de nesiguranță a oamenilor şi implicit a copiilor şi tinerilor”. „În acest context, ora de religie este cu atât mai importantă, întrucât, pe lângă oferirea conținutului didactic specific disciplinei, ea face legătura cu Cel care este - sau poate deveni, în măsura în care este acceptat/dorit/primit, pentru cei care încă nu-L cunosc - sprijinul oricărei persoane aflate într-un impas. Această dimensiune spiri­tua­lă îi conferă un statut și un rol unic între cele­lalte discipline școlare. Acum, mai mult ca oricând, profesorul de religie trebuie să eviden­țieze faptul că Dumnezeu este iubire (I Ioan 4, 8; 4, 16) și din iubire vine în întâmpinarea oricărui om aflat în nevoie pentru a-l ajuta dacă I se cere ajutorul. Acest lucru îl manifestă printr-o multitudine de posibilități, fie în mod direct, printr-o inter­venție miraculoasă, fie indirect, prin oamenii credincioși din jurul nostru care se transformă în «mâinile iubirii milostive» a lui Dumnezeu. Aceste mâini ale iubirii lui Dumnezeu suntem chemați să fim și noi, fiecare în parte, prin sprijinul pe care îl oferim celor din jurul nostru”, spune doamna profesoară.

Dăruire şi înţelegere faţă de frământările copiilor

Chiar şi în scenariul roşu, când elevii desfăşoară orele on-line, profesorii au posibilitatea să-i sprijine emoţional, să creeze legături durabile pentru că specificul orei de religie este acela de a promova, prin cele mai plăcute metode şi mijloace, iubirea, dăruirea, empatia sau solidaritatea. „Tot mai des sunt situaţii când elevii vin să ne ceară sfaturi, manifestă tot mai multe frământări interioare şi noi trebuie să ne manifestăm atenţia faţă de ce li se întâmplă copiilor, să le transmitem, cu răbdare, blândeţe şi sinceritate, gândurile bune, empatia şi înţelegerea faţă de nevoile lor. Şi nu doar atât, dar în funcţie de posibilităţi să întreprindem şi în mod concret acţiuni binevoitoare pentru a simţi cât mai palpabil lucrarea lui Dumnezeu în viaţa lui şi în comunitatea familială, şcolară sau de prieteni”, mai subliniază profesoara de religie.

Dintre toate celelalte discipline școlare, Religia este chemată să fie un far călăuzitor, o rază de speranță, pozitivism și stabilitate într-un mediu școlar tot mai agitat, confuz și incert. „Credinţa în Dumnezeu, iubirea Lui și iubirea față de semeni ne duc într-o sferă a speranței și a încrederii că orice provocare vom întâmpina, ea poate fi depășită. Crești­nismul este o religie a speranței, a optimismului, datorită relației noastre de iubire cu Hristos, Care ne-a promis că «oricine cere primește, cel care caută află și celui ce bate i se va deschide» (Matei 7, 8), și: «Orice veți cere de la Tatăl în numele Meu, El vă va da» (Ioan 16, 23). Această speranță și acest spirit de optimism trebuie să le evidențiem cel mai mult în viața noastră în această perioadă plină de provocări care mai de care mai neașteptate. Din toate aceste încercări, dacă Îl avem pe Hristos Domnul alături, vom ieși cu bine și vom ieși mai puternici sufletește”, subliniază prof. Cojocariu.

Activităţi relaxante la ora de religie

În ceea ce-i priveşte pe copii şi tineri, spune cadrul didactic, aceştia trebuie să fie conştienţi de faptul că Hristos a manifestat o grijă şi o atenţie deosebite faţă de ei, iar asta nu poate decât să-i ajute în a depăşi obstacolele: „«Lăsați copiii să vină la Mine!», spune Mântuitorul (Matei 19, 14), punându-Şi mâinile peste ei și binecuvântându-i, iar cele mai mari minuni săvârșite în activitatea Sa pe pământ îi au ca beneficiari pe tineri: învierea fiicei lui Iair, învierea fiului văduvei din Nain și învierea lui Lazăr. Vedem astfel atâtea exemple din care reiese cât se poate de limpede faptul că Mântuitorul Hristos este prietenul oricărui om care Îi cere ajutorul, mai ales al tinerilor. Alegând această cale, ne vom bucura de purtarea de grijă a lui Dumnezeu față de noi și semenii noștri și vom fi la rândul nostru făptuitori ai binelui general în jurul nostru. Cu atât mai mult în această perioadă elevii nu trebuie să se simtă încorsetaţi în cadrul orei, intenţia noastră, a profesorilor, fiind aceea de a organiza lecţiile în aşa fel încât să fie cât mai atractive, cât mai antrenante, chiar şi atunci când ele se desfăşoară în mediul on-line”.

Învăţătura credinţei împletită cu activităţi relaxante, sfaturile şi disponibilitatea profesorilor în a fi receptivi la „neînţelesurile” elevilor de orice fel transformă ora de religie într-o oază de linişte dătătoare de bucurie şi speranţă. „Să păstrăm contactul unii cu alții, cu noi înșine, cu Dumnezeu prin rugăciune și să ne amintim că fiecare încercare vine la pachet cu o lecție foarte prețioasă. Această perioadă va trece. Să nu uităm ce învățăm acum”, îndeamnă şi psihologul clinician Mirela Gabriela Zetu.

Citeşte mai multe despre:   ora de religie