Sacralitatea fiinţei umane şi provocările lumii actuale. Dialogul interreligios şi intercultural dintre creştinism şi islam

În perioada 6-10 decembrie a.c., o delegație universitară interdisciplinară, alcătuită din cadre didactice și cercetători ai Universi­tății din București, ai Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și ai Universității „Ovidius” din Con­stanța, sub egida Centrului de Studii și Dialog Interreligios și Intercultural al Universității din București, a răspuns invitației adresate de Universitatea Inter­na­țio­nală Al Mustafa din Qom (R. I. Iran) de a continua seria sim­­­po­­zioanelor dedicate analizei teologice, filosofice și pedagogice interreligioase și interculturale a paradigmelor contemporane. Această inițiativă academică a ajuns la cea de-a noua ediție, confirmând continuitatea preocupărilor dialogale reciproce.

Tema simpozionului a fost „Spiritualitatea și omul modern în viziunile lui Allameh Mohammad Taqi Jafari și Mircea Eliade”, iar lucrările au urmărit o abordare sistematică și comparativă a ideilor, conceptelor și hermeneuticilor dezvoltate de cele două personalități intelectuale.

Dacă Mircea Eliade este bine cunoscut atât publicului românesc, cât și celui internațional, opera și personalitatea lui Mohammad Taqi Jafari (1923-1998) au avut, de asemenea, un impact major în mediul intelectual iranian și internațional. Corespondența lui cu filosoful britanic Bertrand Russell l-a consacrat drept un reper important în dialogul dintre Est și Vest asupra religiei, filosofiei și eticii. De altfel, influența sa academică a marcat o întreagă generație de intelectuali, astfel că, în anul 2004, a fost înfiin­țată, în orașul Rafsanjan (provincia Kerman, Iran), o universitate care îi poartă numele.

Lucrările simpozionului au analizat relevanța contemporană a gândirii celor doi autori într-o lume în care conștiința sacralității și dimensiunea metafizică a existenței umane sunt adesea ignorate sau relativizate. Cu toate acestea, aceste dimensiuni esențiale ale ființei umane continuă să fie prezente, manifestându-se însă în forme secularizate și imanente.

În contextul transformărilor tehnologice, culturale și sociale actuale, sacralitatea ființei umane și dispo­ziția sa rațional-intuitivă de a depăși planul strict empiric și materialist al vieții se exprimă în modalități diverse. Necesitatea cultivării și educării acestor capacități înnăscute către dimensiunea metafizică a exis­tenței umane rămâne la fel de actuală și stringentă, însă demersul pedagogic este necesar să fie formulat într-un limbaj adecvat nevoilor omului contemporan.

În cadrul celor trei sesiuni ale simpozionului au fost prezentate peste 20 de comunicări, care au abordat aspecte complexe și variate legate de opera celor doi mari gânditori, precum și de modul în care viziunile lor pot inspira reflecția etică, filosofică și teologică la nivel academic. Totodată, a fost eviden­țiată și posibilitatea utilizării acestor perspective în plan practic, pentru orientarea gândirii sociale, culturale, pedagogice și religioase.

Concluziile întâlnirii au subliniat necesitatea și oportunitatea oferite de dialogul interreligios și intercultural de astăzi în abordarea unor problematici comune omului religios de pretutindeni. Participarea numeroasă a studen­ților doctoranzi, provenind atât din Iran, cât și din alte spații ale lumii musulmane, care își desfă­șoară studiile la Universitatea Interna­țio­nală Al Mustafa, a confirmat deschiderea reală spre comunicare și dialog promovată de această insti­tuție academică de prestigiu.

După încheierea simpozionului, delegația română a fost primită de mai multe instituții academice și culturale din Teheran, cu o activitate internațională admirabilă. Astfel, a avut loc o vizită la Fun­dația de Iranologie, instituție de cercetare știin­țifică dedicată culturii și civilizației persane, care dis­pune în prezent de 18 filiale în Iran și de aproximativ 660 de centre în întreaga lume.

De asemenea, delegația a fost primită la Institutul de Cultură Islamică și Relații Organiz­ațio­nale, direcție importantă a Ministerului Culturii, unde au fost apreciate constanța și calitatea temelor abordate, în cadrul dialogului interreligios și intercultural de până acum. În mod special, Centrul de Dialog Interreligios, departament dedicat exclusiv relațiilor interreligioase, a manifestat un interes deo­sebit față de nivelul academic al discursului conferinței și față de posibilitatea dezvoltării temelor discutate în noul context social și tehnologic al lumii de astăzi. Structurat pe sectoare care promovează dialogul cu confesiunile islamice, credințele avraamice și religiile orientale, acest departament urmă­rește identificarea subiectelor relevante pentru dialogul interreligios, mai ales în contextul actual al dinamicii tehnologice accelerate.

Intervențiile participanților au evidențiat importanța conștien­tizării valorii legăturilor interreligioase nu doar ca simple relații dialogale, cu scopuri ideatice sau pragmatice, ci ca mijloace autentice de comunicare, comuniune și inspirație în fața noilor provocări sociale, culturale și tehnologice.

Diversitatea componenței dele­ga­­ției române a putut oferi un răspuns adecvat problematizărilor ridicate și a confirmat existența unor preocupări comune în societățile ira­niană, românească și europeană. Responsabilitatea religioasă, culturală și socială comună nu vizează strategii de confruntare dialectică, ci dezvoltarea unei capa­ci­tăți de metabolizare creatoare a acestor provocări, întemeiată pe rea­litatea concretă a căutării spirituale înnăscute a ființei umane.

Un moment deosebit l-a constituit primirea, organizată de Universitatea Internațională Al Mustafa, la biserica armeană din Tehe­ran, unde delegația română a trăit satisfacția întâlnirii intercreștine, în contextul unei aprecieri excep­țio­nale a dialogului islamo-creștin, exprimată din perspectiva crești­nis­mu­lui românesc. Un moment semnificativ de toleranță interreligioasă a fost vizita la stația de metrou care poartă numele Maicii Domnului (Mariam-e Moqadass), inaugurată în acest an, unde dele­gația clericală română a fost înconjurată cu simpatie de călătorii care treceau prin stație.

La finalul acestor zile, activitatea Centrului de Studii și Dialog Interreligios și Intercultural al Uni­versi­tății din București a fost apreciată în mod special de E.S. doamna ambasador Mirela-Carmen Grecu, care a oferit o recepție pentru par­ticipan­ții români și iranieni, exprimând satisfacția legăturilor interculturale și colaborării academice.

Concluzia fundamentală a celei de-a noua ediții a acestui dialog academic constă în responsabilitatea conștientizării dimensiunii religioase a ființei umane ca sursă sacră și inspiratoare în fața provocărilor tehnologice, sociale și materiale ale lumii contemporane. Înțelegerea duhovnicească a acestei relații contribuie în mod concret la aprofundarea dialogului dintre credințe, culturi și comunități și, mai ales, la apropierea autentică dintre oamenii credincioși.