În anul 2008, Seminarul Teologic Ortodox „Sfântul Apostol Andrei“ de la Galaţi şi-a serbat centenarul patronajului spiritual sub semnul binecuvântării şi ocrotirii Apostolului „Protoclet“, pe care tradiţia istorică îl desemnează drept evanghelizator al strămoşilor neamului românesc. Aşadar, Seminarul gălăţean a aniversat o cifră rotundă semnificativă, 100 de ani de prezenţă protectoare şi rugătoare a Sfântului Apostol Andrei în viaţa şi activitatea acestei şcoli, devenită astfel prima instituţie din România patronată de Apostolul românilor de pretutindeni.
Istoria Seminarului andreian coboară până în anul de graţie 1864, anul înfiinţării Episcopiei Dunării de Jos, când, în data de 14 noiembrie, prin Decretul domnesc 1.597 al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, şcoala duhovnicească a Consistoriului Eparhial de la Ismail, înfiinţată în 1857, este ridicată la rangul de Seminar teologic. Ulterior, în toamna anului 1878, odată cu mutarea Centrului eparhial de la Ismail la Galaţi, va fi mutat şi Seminarul eparhial, care va funcţiona după modelul celorlalte seminarii din ţară, cu patru clase. După 15 de ani de funcţionare neîntreruptă, Seminarul gălăţean a fost obligat să-şi înceteze activitatea, urmare a dispoziţiilor Legii clerului mirean din 1893, până în anul 1908, an care marchează un moment providenţial în istoria Seminarului de la Galaţi.
Pimen Georgescu face demersuri pentru reînfiinţarea şcolii
Reînfiinţarea acestei şcoli de învăţământ teologic a fost posibilă prin demersurile făcute de episcopul de vrednică pomenire, Pimen Georgescu al Dunării de Jos (1902-1909), care participă la festivitatea de redeschidere a cursurilor de la 1 octombrie 1908, cu un efectiv impresionant, de nu mai puţin de 60 de elevi în clasa I. Tot episcopului Pimen i se datorează şi hramul şcolii - „Sfântul Apostol Andrei“ -, despre alegerea căruia justifică în scrisoarea cu nr. 2.524/22 octombrie 1908, adresată ministrului Culturii şi Instrucţiunii Publice, Spiru C. Haret, epistolă de o aleasă frumuseţe şi de importanţă capitală din punct de vedere al argumentării istorice.
Prin Actul din 24 noiembrie 1908, semnat de Regele Carol I şi de ministrul Spiru Haret, propunerea episcopului Dunării de Jos este aprobată, Sfântul Apostol Andrei devenind astfel, în premieră naţională şi pentru totdeauna, ocrotitor al Seminarului gălăţean. Aşa că, la 30 noiembrie 1908, elevii şi profesorii seminarului sărbătoreau, la primul hram, pe patronul lor spiritual, Sfântul Apostol Andrei, programul primei serbări fiind stabilit în detali, în cadrul unui consiliu profesoral extraordinar din data de 13 noiembrie 1908.
Viitorul patriarh Nicodim Munteanu, primul director al seminarului
Primul director numit al instituţiei a fost arhimandritul Nicodim Munteanu, viitorul patriarh al României, care conducea un colectiv de 10 profesori. Pe rând, s-au succedat la directorat: arhimandrit Visarion Puiu (1909-31 decembrie 1917, viitor mitropolit al Bucovinei), diacon Anghel Constantinescu (1919-1922), preot Gheorghe V. Niculescu (1923, câteva luni, ales episcop al Buzăului), econ. I. C. Beldie (1923-1925), preot Constantin Todicescu (1925-1948, cu o întrerupere între anii 1943-1945, când director este preotul Scarlat Porcescu).
Anul 1948 poate fi considerat un reper nefast pentru istoria Seminarului gălăţean, care va fi desfiinţat în mod abuziv de către autorităţile atee ale vremii.
Un nou început, după 1989
Momentul decembrie 1989 soseşte providenţial şi creează premise pentru un nou început. Demersurile făcute de arhiepiscopul de vie memorie, dr. Antim Nica (n. 1908-1994), secondat de Preasfinţitul Casian Crăciun, pe atunci Arhiereu-Vicar al Episcopiei Dunării de Jos, începând cu februarie 1990, au contribuit decisiv la rectitorirea efectivă a seminarului în condiţii de libertate religioasă şi de exprimare în plan social.
Prin Hotărârea cu nr. 3415/3-4 aprilie 1990, Sfântul Sinod a aprobat „reînfiinţarea Seminarului «Sfântul Andrei»“, începând cu anul şcolar 1990-1991, iar în vara aceluiaşi an, Permanenţa Consiliului Eparhial a decis reînfiinţarea Seminarului. De atunci şi până azi, an de an, cu eforturi crescânde, prin grija şi delicata atenţie acordate şcolii eparhiale de către chiriarh, au crescut aici calitatea procesului didactic, aprofundarea cunoştinţelor teologice şi laice, disciplina interioară şi responsabilitatea şi, mai ales, implicarea şi participarea efectivă a şcolii seminariale în viaţa urbei şi a eparhiei, arătând că seminarul are vocaţia unei autentice şi valoroase instituţii gălăţene.
Primul director al şcolii reînfiinţate în deplină libertate a fost pr. Adrian Mihai de la biserica „Sf. Împăraţi Constantin şi Elena“ (1 septembrie 1990-26 noiembrie 1991), urmat de pr. Gheorghiţă Oanele, de la noua parohie „Sf. Ioan Botezătorul“ (1 decembrie 1991-1992), şi de pr. Eugen Drăgoi, consilier cultural şi slujitor la parohia „Buna Vestire“, apoi la nou-înfiinţata parohie „Înălţarea Domnului“ (1992), care se preocupă de ridicarea prestigiului şcolii. Din ianuarie 1995, conducerea Seminarului este preluată de pr. Ninel Ţugui, slujitor la Catedrala episcopală, iar din 2001 la biserica „Sf. Vasile cel Mare“ din Galaţi.
De la 1 octombrie 1997 este numit în funcţie actualul director al instituţiei, pr. Costel Bulgaru, în timpul căruia Seminarul parcurge o rodnică perioadă, similară cu cea din timpul directoratului pr. Constantin Todicescu, bogată în realizări ce devin importante repere ale istoriei şcolii şi eparhiei.
Uneşte magistral istoria sa veche cu prezentul şi viitorul Bisericii
Personalităţi ale Bisericii şi culturii de pretutindeni au vizitat Seminarul şi au consemnat gânduri şi impresii onorante în „Cartea sa de aur“. Din galeria acestora, în 29 noiembrie 1999, consemnau, în acestă carte, Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarh Ecumenic de Constantinopol, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, şi adormitul întru fericire patriarh Teoctist, arătând cum Seminarul andreian uneşte magistral istoria sa veche cu prezentul şi viitorul Bisericii, pentru că are şi dovedeşte „duh apostolic şi bisericesc, deschidere spre tradiţie şi actualitate, în acelaşi timp, o mare speranţă şi mărturie a învăţământului teologic ortodox de astăzi“.
La ora actuală, corpul profesoral este alcătuit din 10 preoţi sau teologi-profesori şi 30 de profesori laici. Cei 202 elevi studiază la cele două specializări (teologie pastorală şi patrimoniu cultural - din anul 2003), la care se adaugă cele două clase de cântăreţi bisericeşti ca SAM (şcoală de arte şi meserii), disciplinele teologice clasice din planul de învăţământ seminarial şi disciplinele laice din sistemul comun al învăţământului liceal, ponderea predării acestora la clase fiind aproximativ echivalentă (50%).
Şcoala eparhială dispune de dotările logistice necesare pentru a fi o şcoală modernă, europenă.
Seminarul gălăţean s-a evidenţiat constant prin rezultatele de excepţie obţinute de elevii săi la Olimpiadele Naţionale de Dogmatică Ortodoxă, Istoria Bisericii Ortodoxe Române şi Pictură bisericească; performanţele corului şcolii sunt, de asemenea, remarcabile, cu numeroase concursuri naţionale câştigate.
Din anul 2000, în cadrul manifestărilor ocazionate de sărbătoarea Sfântului Andrei la Galaţi, seminarul andreian a devenit gazda şi organizatorul simpozioanelor naţionale interseminariale, care abordează teme de larg interes, deosebit de actuale.
Şi anul acesta, seminarul, aflat la ceas aniversar, s-a alăturat programului-cadru al Episcopiei Dunării de Jos, închinat Sfântului Apostol Andrei, propunând o serie de manifestări, deosebit de dense: Simpozionul naţional interseminarial cu tema: „Apostolat şi viaţă creştină în lumea de azi“, respectiv Concertul de muzică bisericească oferit de corurile seminariilor din Bucureşti, Iaşi şi Huşi, la Teatrul Muzical „Nae Leonard“ (28 noiembrie 2008); sfinţirea picturii capelei Seminarului, în dimineaţa zilei de 29 noiembrie, la 10 ani de la sfinţirea acesteia în 1998, de către PS Episcop Casian împreună cu PS Gherasim al Râmnicului, precum şi sfinţirea locului noului corp administrativ şi cultural-educaţional al seminarului; lansarea monografiei şcolii, intitulată „Seminarul Teologic «Sf. Apostol Andrei» din Galaţi, şcoală a apostolatului la Dunărea de Jos“, a volumului „Sf. Ioan Gură de Aur în viaţa tânărului seminarist“, a medaliei „Centenarul Seminarului Teologic «Sf. Ap. Andrei»“, a CD-ului „Colindăm, Doamne, colind“ şi a pliantului actualizat cu oferta educaţională a seminarului, ca liceu vocaţional, în după-amiaza zilei de 29 noiembrie 2008, în Sala de conferinţe.
De asemenea, menţionăm participarea elevilor şi a profesorilor seminarului la proiectul „Şcolile gălăţene şi patrimoniul cultural local“, ce are ca principal obiectiv cunoaşterea şi reînvierea tradiţiilor populare, precum şi constituirea unui grup folcloric, dar şi organizarea de expoziţii de icoane, fotografii, documente vechi şi proiecţii de filme, vizând şcoala seminarială şi activităţile de profil din cadrul acesteia.
