Singura biserică închinată Sfântului Simeon Noul Teolog este pe Valea Caşinului

Valea Caşinului este una dintre cele mai pitoreşti şi pline de istorie zone din Moldova. Localităţile băcăuane aşezate lângă râul care a dat numele zonei, cum sunt cele din comuna Mănăstirea Caşin, oferă acestor locuri binecuvântate un farmec aparte. Comuna a primit acest nume după ctitoria voievodului Gheorghe Ştefan (1653-1658) de pe Valea Caşinului: Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil“ a mănăstirii, monument istoric care, anul acesta, împlineşte 350 de ani de la ctitorie. Parohia din localitatea Mănăstirea Caşin are în construcţie prima şi singura biserică de mir din ţară închinată Sfântului Simeon Noul Teolog.

Frumuseţea locurilor, Mănăstirea „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil“ - podoaba de pe Valea Caşinului şi mărturia vie a credinţei moldovenilor de-a lungul secolelor, dar şi locuitorii satelor din zonă, oameni gospodari şi primitori, au făcut din Valea Caşinului una din cele mai vizitate zone din Moldova. Comuna Mănăstirea Caşin, situată în apropierea mănăstirii ocrotite de Sfinţii Arhangheli, poartă numele aşezământului mănăstiresc pentru a dovedi ataşamentul oamenilor de pe Valea Caşinului faţă de această mănăstire. Comunitatea de credincioşi din comuna băcăuană formează de câţiva ani şi o parohie.

Pe 29 martie 2000, cu binecuvântarea Preasfinţitului Eftimie, Episcopul Romanului, s-a născut parohia de la Mănăstirea Caşin. „A fost dorinţa mănăstirenilor, aceşti creştini harnici, darnici şi iubitori de credinţă ortodoxă“, ne-a spus preotul paroh Ioan Bârgăoanu. În scurt timp, în luna aprilie, a fost donat terenul pentru construirea complexului parohial, iar pe 11 iunie 2000, Preasfinţitul Ioachim Băcăuanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Romanului, a sfinţit locul de construire a bisericii, punând piatra de temelie.

„Fiică“ a mănăstirii de pe Valea Caşinului

Încă de la început, biserica parohiei a fost considerată „fiică a bisericii monumentale a Mănăstirii Caşinului, ocrotită de Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil“, după cum ne-a mărturisit părintele Ioan Bârgăoanu. Demersurile pentru construirea lăcaşului de cult care să ofere mănăstirenilor spaţiul eclesial mult dorit au debutat imediat după sfinţirea locului. Principalele materiale de construcţie au fost procurate din clădirile fostei întreprinderi „Scutaru“, preluate de noua parohie şi demolate, apoi recuperate cărămizile, fierul, lemnul (grinzi, căpriori, scândură), în valoare de 200.000 de lei. Transportul materialelor recuperate s-a făcut într-o lună de zile, cu căruţe şi maşini. „Rămân memorabile zilele primăverii anului 2000, când entuziasmul şi dragostea credincioşilor au făcut ca materialele de construcţie din vechile ateliere să fie aduse, pregătite şi aşezate în timpul construirii noii Biserici“, ne-a mai spus pr. Bârgăoanu.

În ciuda distanţei mari, de 8 km, credincioşii, inclusiv copiii de la şcoală, au ajutat la transportarea acestor materiale de construcţie. Balastul, pietrişul şi nisipul au fost aduse de la 40 km, de la Adjud, lucru care a necesitat un alt efort deosebit din partea comunităţii.

Slujbele se oficiază în capela parohiei

Construirea lăcaşului de cult din parohia Mănăstirea Caşin a necesitat eforturi financiare mari pentru comunitate. Întrucât lucrările de construcţie s-au derulat într-o perioadă îndelungată, în acelaşi an în care s-a înfiinţat parohia şi s-a sfinţit locul de biserică, s-a construit şi o capelă pentru oficierea slujbelor religioase. „Pe 25 noiembrie 2000, PS Arhiereu Ioachim Băcăuanul a sfinţit capela parohiei cu hramul «Sf. Arhidiacon Ştefan şi Sf. Ecaterina», săvârşindu-se prima liturghie, urmând ca, în anul 2003, să fie sfinţită şi pictura capelei“, explică părintele paroh. Şi astăzi slujbele religioase se oficiază în această capelă.

După eliberarea certificatul de urbanism, la 19 aprilie 2000, şi a autorizaţiei de construire, la 21 septembrie 2001, au început lucrările de construcţie la biserica mare a parohiei. Lăcaşul de cult din parohia Mănăstirea Caşin a primit hramurile „Buna Vestire“ şi „Sfântul Simeon Noul Teolog“, pentru că „parohia s-a înfiinţat în luna martie, şi am dorit să arătăm recunoştinţă Maicii Domnului şi, bineînţeles, Sf. Simeon Noul Teolog, pomenit pe 12 martie, fiind ocrotitor şi rugător pentru toţi credincioşii“ ne-a explicat pr. Bârgăoanu.

Primul lăcaş de cult cu acest hram este lângă Atena

Aflată în stadiu de finisare, Biserica din localitatea Mănăstirea Caşin este prima şi singura biserică din ţară cu acest hram. Arhiepiscopul Vasile Krivoşe, în lucrarea „Dans la lumiére du Chist. Saint Syméon le Nouveau Théologien (949-1022)“, publicată în 1980, arată că, până în acel an, nu exista o biserică închinată acestui sfânt.

Primul lăcaş de cult cu acest hram este cel al mănăstirii Lalamos (Atica), lângă Atena, Grecia, aşezământ înfiinţat în 1989.

Biserica de la Caşin urmează să fie pictată şi dotată cu mobilier, iar în viitorul apropiat, urmează să fie sfinţită. „Apropierea mea faţă de scrierile şi învăţătura Sfîntului Simeon Noul Teolog a fost întărită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, profesor de Dogmatică pe când era Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, la Facultatea de Teologie «Dumitru Stăniloae». Aş putea spune că alegerea hramului pentru biserica noastră s-a făcut sub impresia îndrumărilor şi învăţăturilor primite de la Preafericirea Sa, iniţiatorul de drept al construirii acestui lăcaş de cult“, ne-a spus pr. Bârgăoanu.

▲ Părintele paroh Ioan Bârgăoanu este licenţiat al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi, din anul 1999, cu teza „Duhul Sfânt în viaţa creştinului după Sfântul Simeon Noul Teolog“, având îndrumător pe Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. În perioada 2002-2003 a urmat cursurile de studii aprofundate ale aceleiaşi facultăţi, având lucrarea de disertaţie „Sfânta Liturghie în opera Sfântului Simeon Noul Teolog“, sub îndrumarea pr. prof. dr. Viorel Sava. Între 2006 şi 2007 a urmat cursurile de masterat la Universitatea Al. Ioan Cuza, facultatea de Filosofie, având lucrarea de disertaţie „Simbol şi mister: Expunere mistică şi formulare discursivă la Sfântul Simeon Noul Teolog“, sub îndrumarea prof. dr. Dan Mihai Chiţoiu

▲ Bibliotecă, librărie, sală de conferinţe

În activităţile social-filantropice din parohie, părintele paroh este ajutat de doamna preoteasă Otilia Bârgăoanu. Fiind profesor de Religie, ajută mult pe copiii de la şcoală şi, în funcţie de posibilităţi, se încearcă ajutarea copiilor cu probleme din familiile sărace. „Avem în construcţie un aşezământ socio-cultural unde deja avem o sală de mese, dotată pentru a servi masa muncitorilor de la biserica mare, dar şi săracilor. Câteva dintre familiile parohiei primesc periodic alimente şi alte ajutoare, colectate de la credincioşi“, ne-a spus pr. Bârgăoanu. Aşezământul social va avea şi o sală de conferinţe şi o bibliotecă, închinate Sfântului Simeon Noul Teolog.

Cărţi de spiritualitate, la preţ de editură

În viitor, se doreşte înfiinţarea librăriei „Sf. Simeon Noul Teolog“, existând şi un proiect în acest sens. Credincioşii vor avea posibilitatea să-şi cumpere cărţi de spiritualitate creştină la preţuri de editură, fără comision de vânzare. „Intenţionăm să acordăm meditaţii gratuite şi să dotăm parohia cu două calculatoare pentru copiii din parohie. De asemenea, cele 400 de familii din parohie găsesc la biserică atât un loc unde se oferă asistenţă religioasă, cât şi unul în care primesc şi alte îndrumări culturale şi chiar ajutor, după posibilităţi. Avem un Consiliu parohial deosebit, cu oameni devotaţi şi un Comitet de femei bine coordonat, care răspunde de fiecare dată problemelor parohiale de ordin misionar şi filantropic. La fiecare hram al bisericii, se organizează o masă caldă pentru pelerinii străini şi săraci. O dată pe lună organizăm o colectă de pachete cuprinzând alimente şi îmbrăcăminte pentru săracii din parohie, dar şi pentru Centrul de copii orfani din Oneşti sau alte familii sărace sau cu probleme psihice“, continuă părintele paroh.

▲ Tradiţia pelerinajelor

La fiecare hram din parohiile vecine sau cu ocazia sfinţirii unei biserici ori la o slujbă oficiată de PS Arhiereu-Vicar Ioachim Băcăuanul, grupuri de credincioşi de la Caşin, împreună cu parohul, merg în pelerinaj şi participă la sărbătoarea din comunitatea respectivă. „În fiecare an, organizăm pelerinaje la Cuvioasa Parascheva, pe 13-14 octombrie, fiind un eveniment important pentru parohia noastră. Totodată, organizăm pelerinaje la mânăstirile din ţară, iar preţurile nu sunt mari, acoperind cheltuielile de transport şi cazare, acolo unde este cazul. Bucuria pelerinilor este foarte mare“, explică pr. Bârgăoanu.

▲ Aşezământul monahal de la Caşin, este situat în localitatea Mănăstirea Caşin, la 16 km distanţă de municipiul Oneşti. Mănăstirea a fost construită în 1655 de către voievodul Gheorghe Ştefan al Moldovei. Planul bisericii, arhitectura faţadelor, dimensiunile sale sunt identice cu cele ale lăcaşului de cult al Mănăstirii Golia din Iaşi, dar formele sunt simplificate. Biserica era înconjurată în trecut de case domneşti şi de un zid de piatră înalt şi puternic cu turnuri ca de cetate, fiind concepută ca loc de apărare. În urma unui cutremur puternic din 1805, a fost grav avariată. Mănăstirea a fost reparată de egumenul grec Ierotei, iar în perioada 1836-1839, a fost reparată de egumenul Isaia din Constantinopol.

▲ „Imnele iubirii dumnezeieşti“, la 1.000 de ani

În acest an, parohia Mănăstirea Caşin va organiza o întâlnire pe tema „Marele mistic bizantin - Sfântul Simeon Noul Teolog - istorie şi actualitate“ la care vor participa iubitori ai gândirii marelui mistic. După conferinţele şi expunerile susţinute de invitaţi, se va publica o ediţie omagială „Imnele iubirii dumnezeieşti la 1.000 de ani - 1008-2008“. Evenimentul va avea loc în perioada 1-12 octombrie, urmând ca organizarea „să o pregătim împreună cu PS Arhiereu-Vicar Ioachim Băcăuanul şi prof. Dan Mihai Chiţoiu“.

„Tu eşti Împărăţia cerurilor, Tu,

O, Hristoase, pământul făgăduinţei celor blânzi,

Tu eşti grădina raiului, Tu

Cămara nunţii unde petrece Dumnezeu,

Tu eşti cămara nunţii celei de Taină,

Tu eşti masa pusă tuturor,

Tu eşti pâinea vieţii,

Tu eşti băutura nesecată,

Tu eşti vas de apă şi apa vieţii,

Tu eşti luminătorul cel nestins al sfinţilor,

Tu eşti îmbrăcămintea şi cununa,

Tu eşti cel ce împarţi cununile

Tu eşti bucuria şi odihna,

Tu eşti desfătările şi slava,

Tu eşti veselia, Tu eşti bucuria noastră“

(fragment din Imnele iubirii dumnezeieşti)

▲ Cine a fost Sfântul Simeon Noul Teolog

Sfântul Simeon Noul Teolog s-a născut în anul 949, la Galata, în Paflagonia, dintr-o familie de mici nobili din provincie. În copilărie, a venit la Constantinopol pentru a primi o educaţie creştină, fiind în grija unui unchi de-al său, funcţionar la curtea împărătească. După moartea unchiului său, în 963, Simeon s-a apropiat de Mănăstirea Studion, iar în 977, a intrat în obştea acestei mânăstiri. După un an a mers la Mănăstirea Sf. Mamas, unde a devenit, mai târziu, stareţ.

În 1009, este exilat la intervenţia fostului mitropolit Ştefan al Nicomidiei, care nu agrea cultul pe care-l avea pentru fostul său părinte duhovnicesc, Simeon Evlaviosul. Sfântul Simeon a plecat pe malul răsăritean al Bosforului, la Palukion, unde se afla un mic lăcaş de rugăciune, închinat Sfintei Macrina.

Deşi a fost reabilitat, mai târziu, de către patriarhul Serghie (1001-1019), Sf. Simeon a rămas exilat, până la moartea sa, din anul 1022, pe 12 martie, în acea mănăstire, unde a adunat în jurul lui un mic grup de monahi. A scris 34 de Cateheze, 18 Cuvântări, 225 Capete teologice şi practice şi renumitele „Imne ale iubirii dumnezeieşti“.

Teologia sa profundă despre trăirea tainică a urcuşului duhovnicesc şi despre vederea lui Dumnezeu în lumină au determinat atribuirea apelativului de „Noul Teolog“.

„În Biserica ortodoxă, Sfântul Simeon Noul Teolog poartă supranumele de „Noul Teolog“ pentru că el continuă, trăieşte şi dezvoltă teologia Sf. Ioan Teologul, Apostolul şi Evanghelistul, care spune că „Dumnezeu este lumină“ (I Ioan 1, 5 ) sau „Dumnezeu este iubire“ (Ioan 4, 8), precum şi învăţătura despre Sfânta Treime a Sf. Grigorie Teologul, Ierarhul de Nazianz, în cele „Cinci cuvântări teologice“. Simeon înseamnă „cel drept şi temător de Dumnezeu“ şi pe bună dreptate şi-a împlinit numele, pentru că, asemenea sfinţilor teologi, în centrul teologhisirii sale se află „vederea Sfintei Treimi“ în lumina necreată a slavei iubirii Sale veşnice, iradiind din umanitatea transfigurată a lui Iisus Hristos Cel Înviat şi înălţat, devenită la Cincizecime Trupul Tainic al Bisericii“, ne-a explicat pr. Bârgăoanu.