La praznicul Sfintei Treimi, Mănăstirea Buciumeni a găzduit un impresionant pelerinaj. 1.000 de tineri din toate liceele judeţelor Galaţi şi Brăila, cei mai buni la disciplina Religie, au participat la Sfânta Liturghie de hram şi au meditat, împreună cu preoţii tineri din Episcopia Dunării de Jos, la sensul Sfintei Scripturi şi al Sfintei Liturghii în viaţa lor. Tinerii au beneficiat de cadrul natural deosebit, oferit de codrii Buciumenilor, dar şi de sprijinul concret al profesorilor de Religie, care i-au îndrumat spre... cărările mântuirii. Veritabil „festival al tineretului creştin”, manifestarea s-a dorit o concretizare misionară a proiectelor eparhiale dedicate Anului jubiliar al Sfintei Scripturi şi al Sfintei Liturghii.
Mănăstirea Buciumeni este un loc unic, de evlavie, dăruire şi rugăciune către Dumnezeu. Fie că vii aici pentru întâia oară, fie că eşti un închinător constant şi obişnuit cu ritmul vieţii călugăreşti, de fiecare dată descoperi aici duhul de autentică trăire creştină. Nimic din zbuciumul lumesc, nimic din permanenta grijă pentru agoniseala egoistă, nimic din răceala şi distanţa obişnuite ale oamenilor unii faţă de alţii... La Buciumeni, o obşte puţin numeroasă, dar mult rugătoare ne învaţă că se poate trăi şi altfel. Căci aici şi pretutindeni, rugăciunea şi dragostea de Dumnezeu dau foc inimilor în care mocneşte jarul şi căldura credinţei.
Patru secole de istorie
Situată în nord-vestul judeţului Galaţi, Mănăstirea Buciumeni este aşezată într-o regiune cu străvechi tradiţii călugăreşti. Primele forme de viaţă monahală sunt consemnate aici încă de la sfârşitul secolului al XVI-lea, unul dintre cele mai vechi documente păstrate, datat 18 martie 1602, amintind în pădurile Buciumenilor de „chilia lui Gheorghe dascălul”, precum şi de traiul sihăstresc al mai multor nevoitori din această regiune.
Prima biserică, cu hramul „Sfântul Nicolae”, a fost construită însă abia pe la începutul secolului al XVIII-lea, fiind sfinţită de episcopul Sava al Romanului la 1718.
Schitul este desfiinţat la 1750, probabil din cauza unor legături cu o grupare antifanariotă. Bisericuţa este demontată, încărcată în care şi dusă de schimonahul Isaia Orbul în părţile Bacăului, unde este reconstruită aidoma, mai apoi fiind strămutată în cimitirul Mănăstirii Bogdana. La 1925, această biserică va fi distrusă parţial de un incendiu, dar va fi refăcută în acelaşi stil de stareţul Glicherie Lovin, mai târziu duhovnicul Mănăstirii Adam.
Viaţa monahală va continua la Buciumeni şi după anul 1750, căci la 1809, schitul era refăcut de serdarul Manolache Radovici, acum purtând hramul „Sfânta Treime”, iar stareţă fiind monahia Afia. La 25 august 1817, episcopul Gherasim al Romanului îl transformă în metoc al Mănăstirii Văratic, din judeţul Neamţ. Biserica, construită la începutul secolului al XIX-lea, din care se păstrează şi astăzi vechiul prestol, s-a deteriorat, o nouă biserică, cea actuală, construindu-se între 1840 şi 1844, în perioada în care stareţă a Mănăstirii Văratic era monahia Olimpiada, iar superioara Schitului Buciumeni, monahia Vitalia.
Una dintre cele mai căutate mănăstiri
Schitul este desfiinţat în 1860, dar câteva maici au rămas în vatra mănăstirească, ducând viaţă de sine. La 1867, schitul este vizitat de domnitorul Carol I. Viaţa monastică renaşte la Buciumeni după venirea la Roman a episcopului Melchisedec Ştefănescu, la 1879. În 1884, biserica este refăcută şi zugrăvită. În secolul al XX-lea, după cutremurul din 1940, lăcaşul de cult este reparat din nou, fiind şi pictat în frescă de Anatolie Cudinof, între 1957-1959.
Mănăstirea a suferit, ca toate celelalte aşezăminte monahale din ţară, rigorile regimului comunist. După 1960, la Buciumeni au rămas doar câteva dintre monahii, în condiţii de viaţă deosebit de grele.
Viaţa monahală a fost revigorată după 1990, în vremea păstoririi arhiepiscopului Antim Nica (până în 1994) şi a Preasfinţitului Episcop Casian al Dunării de Jos (din 1994 până în prezent), sub conducerea monahiei Macrina Humă, cu sprijinul duhovnicilor Teoctist Dobrin şi Mihail Nare şi cu implicarea unui mănunchi entuziast şi harnic de maici. Mănăstirea Buciumeni a devenit, în ultimii ani, una dintre cele mai căutate oaze de reculegere sufletească din regiune, mulţi credincioşi dorind să primească aici încurajare şi sprijin duhovnicesc.
Cu binecuvântarea şi cu sprijinul Chiriarhului, cu ajutorul a numeroşi binefăcători creştini, mănăstirea a căpătat şi un alt contur edilitar, prin reamanejarea întregului complex mănăstiresc: au fost construite noi corpuri de chilii, o nouă clopotniţă, anexe gospodăreşti şi s-a împrejmuit cu gard întreaga incintă.
Un eveniment misionar de anvergură
Unul dintre evenimentele misionare de primă importanţă ale mănăstirii, dar şi ale întregii eparhii este ziua de hram, praznicul Sfintei Treimi. Pe lângă miile de pelerini prezenţi la eveniment, aproximativ 1.000 de tineri liceeni vin în fiecare an să se alăture credincioşilor din regiune. Ei sunt selectaţi de profesorii lor de Religie dintre cei mai interesaţi în dobândirea şi aprofundarea cunoştinţelor teologice, fiind fericiţii beneficiari ai unor dialoguri vii şi sincere, de multe ori neconvenţionale, cu preoţii participanţi la hram. Anul acesta, tema de discuţie a fost orientată către Sfânta Scriptură şi Sfânta Liturghie, ca o aplicare a hotărârii Sfântului Sinod al BOR, potrivit căreia anul 2008 a fost declarat an jubiliar dedicat Sfintei Scripturi şi Sfintei Liturghii.
Ca în fiecare an, pelerinajul către codrii Buciumenilor a început în faţa Catedralei episcopale din Galaţi. Tinerii liceeni, însoţiţi de profesorii lor de Religie, dar şi de preoţi de la parohii din Galaţi sau Brăila, s-au „îmbarcat” în autocarele special pregătite de eparhie. Cu bucurie în suflet şi cu rugăciune în gând, după un drum de-a lungul judeţului Galaţi, au ajuns la mănăstire, acolo unde i-a întâmpinat Episcopul Dunării de Jos, PS Casian Crăciun, care le-a adresat un mesaj special cu prilejul hramului şi al cinstirii Sfintei Scripturi şi a Sfintei Liturghii.
A urmat Sfânta Liturghie la altarul special amenajat în pădure. Un impresionant sobor de preoţi, aproape 100, şi diaconi, condus cu ierarhul locului, a oficiat sfânta slujbă, iar răspunsurile au fost date chiar de către liceeni, împreună cu profesorii lor. Trebuie spus că acest lucru reprezintă o constantă a întâlnirii duhovniceşti de la Buciumeni, profesorii de Religie îngrijindu-se din timp pentru repetarea sau, eventual, învăţarea imnelor religioase.
Exerciţiu de duhovnicie
În locul predicii obişnuite, PS Episcop Casian a făcut cu tinerii un exerciţiu de duhovnicie: s-a rostit în cor rugăciunea „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul!”, ca un îndemn pentru participanţi la meditaţie şi linişte sufletească.
La sfârşit, ca o împlinire a menirii pelerinajului, cei mai pregătiţi dintre elevi s-au cuminecat cu Sfintele Taine - autentică mărturie că „Liturghia se trăieşte, nu se priveşte!”
Tot la sfârşitul Sfintei Liturghii, a avut loc un alt moment important al pelerinajului. În acelaşi spaţiu deosebit, au fost premiaţi cei mai buni tineri „condeieri” pe teme biblice şi liturgice din Episcopia Dunării de Jos.
Pentru aceştia s-au pregătit daruri de suflet. În Anul jubiliar al Scripturii şi al Liturghiei, Episcopia a dăruit tinerilor o ediţie nouă şi frumoasă a Noului Testament cu psalmi şi Biblia cu ilustraţii, oferite prin bunăvoinţa Societăţii Biblice Interconfesionale din România, precum şi Cântările Sfintei Liturghii şi revista eparhială „Călăuză Ortodoxă”, care cuprinde câteva dintre eseurile lor.
Însă, cel mai important dar a fost înmânarea Diplomei „Tinereţe şi credinţă” pentru participarea la Concursul Naţional de creaţie literară „Anul jubiliar al Sfintei Scripturi şi al Sfintei Liturghii”, iniţiat de Sectorul teologic-educaţional al Patriarhiei Române în toate eparhiile.
Dialoguri despre Scriptură şi Liturghie
A urmat, apoi, agapa. Prin grija şi osârdia mănăstirii, au fost pregătite pachete cu mâncare pentru toţi pelerinii, inclusiv pentru tineri. Preasfinţia Sa a binecuvântat ofrandele, stropind apoi pe cei prezenţi cu aghiazmă, pentru ca Duhul Sfânt să reverse roua binecuvântării Sale peste toţi pelerinii veniţi la sărbătoarea Sfintei Treimi.
După o scurtă pauză, conform tradiţiei, au urmat dialogurile duhovniceşti între preoţi şi liceeni. Anul acesta, discuţiile au fost axate pe Sfânta Scriptură şi Sfânta Liturghie. Împărţiţi în grupe, liceenii au vrut să afle mai multe despre importanţa Sfintei Scripturi în viaţa creştinului, despre momentele Sfintei Liturghii şi importanţa acestora pentru tineri, despre liniştea tânărului, despre comportamentul la sfintele slujbe etc.
Nu au lipsit nici întrebări legate de alte probleme caracteristice tânărului de astăzi. Preoţii au răspuns fiecăreia dintre întrebările lor.
„Credinţă, tinereţe, comuniune”
După câteva ore de discuţii interesante şi pline de învăţătură pentru suflet şi inimă, întâlnirea anuală a liceenilor din Eparhia Dunării de Jos la hramul Sfintei Treimi de la Mănăstirea Buciumeni a luat sfârşit. În faţa aceluiaşi altar din pădure, unde s-a oficiat slujba Sfintei Liturghii, au fost formulate concluziile acestui impresionant eveniment eparhial. Într-un singur cuvânt, participanţii şi-au descris impresiile: „puritate, adevăr, libertate, cunoaştere şi înţelepciune”.
Sub aripile Duhului din codrii Buciumenilor, participanţii au mărturisit în cor că şi întâlnirea de anul acesta a fost o binecuvântare a Sfintei Treimi.
Toţi tinerii prezenţi la pelerinaj au primit din mâinile ierarhului câte un Nou Testament şi un exemplar din revista eparhială.
Cu toţii au răspuns că abia aşteaptă întâlnirea de anul viitor, pentru a se îmbogăţi cu noi frumuseţi ale Ortodoxiei.
▲ „Am putut evada din vacarmul lumii”
Ca în fiecare an, tinerii liceeni ne-au lăsat impresiile lor privind acest pelerinaj oferit de Episcopia Dunării de Jos pentru cei mai merituoşi dintre ei, dar şi despre temele discutate. Ionela Cimbală, elevă a Liceului Economic din Galaţi, ne-a spus: „În urma acestor convorbiri mă întorc acasă cu noi învăţături, ce îmi întăresc credinţa, şi cu noi modele de urmat în viaţă. Aici am găsit liniştea şi pacea pe care în oraş nu le pot găsi. Sper ca Bunul Dumnezeu să îmi mai ofere asemenea oaze de linişte şi bucurie precum Mănăstirea Buciumeni”.
Adelina Dogărescu, de la Colegiul Naţional „Gh. Magheru” din Brăila, ne-a mărturisit că „a fost o experienţă spirituală deosebită, o întâlnire în mijlocul naturii cu adevăratele valori spirituale. Mă bucur şi vă mulţumesc mult!”
Daniela Bostan, Colegiul Naţional „Mihail Kogălniceanu” din Galaţi, clasa a IX-a: „Este o idee foarte bună instituirea acestei sărbători a Anului jubiliar al Sfintei Scripturi şi al Sfintei Liturghii, deoarece aşa îi putem omagia pe cei care au trudit la traducerea Bibliei în limba română. Mulţi tineri şi mulţi oameni nu ştiu când aceasta a fost tradusă. De aceea, e important acest lucru, pentru că ne aduce mai aproape Biblia şi Liturghia. Biblia este o coordonată importantă a vieţii noastre. Citind-o, descoperim cuvântul lui Dumnezeu, dar şi diferite poveţe, moduri de comportament, iar Sfânta Liturghie este slujba cea mai importantă, pentru că ne împărtăşeşte harul divin şi, prin Sfânta Euharistie, ne unim cu Hristos. Prin Liturghie, ne sfinţim cu toţii. Pelerinajul la Mănăstirea Buciumeni este important, pentru că ne adună pe noi, tinerii, la un loc, într-un spaţiu sfânt, putem discuta cu preoţii, putem lega prietenii cu alţi colegi şi putem evada din vacarmul lumii şi, astfel, ne putem aduce mai bine aminte de Dumnezeu.”
Mihaela Zaharia, clasa a XII-a A, Grupul Şcolar „Costache Conachi”, Pechea: „Este a doua oară când vin la hramul mănăstirii, dar cred că nu m-aş sătura niciodată să vin aici, în acest loc minunat. Pentru mine, aici este raiul pe pământ!”.
Cu toţii ne-au mărturisit că abia aşteptau să vină aici, iar pe cei de acasă îi sfătuiesc să viziteze această mănăstire, „pentru a descoperi una dintre multele frumuseţi pe care ni le-a lăsat Dumnezeu” (Cosmin Alin Munteanu, Liceul CFR Galaţi).
▲ Întâlnirea cu Cel ce a mâncat cu săracii
În cadrul Concursului de creaţie literară, la liceu, premiul întâi a revenit elevei Ionela Prodan, de la Grupul Şcolar „G. Vâlsan” din Făurei cu eseul „Aspecte din actualitatea Sfintei Liturghii”. În acest eseu, tânăra elevă din Făurei dezbate problema dreptăţii şi a păcii sociale, care nu se pot găsi, spune autoarea, „decât în spaţiul liturgic”. „Sfânta Liturghie este singura, care mai poate salva astăzi omenirea. Salutăm şi îmbrăţişăm gândul bun al celor ce au propus spre sărbătorire Sfânta Scriptură şi Sfânta Liturghie în acest an. Mă voi referi la Sfânta Liturghie. Omul modern caută dreptate şi ajutor în societate, dar nu le găseşte decât în spaţiul liturgic, care, mijlocindu-L pe Hristos, îi ajută pe toţi nedreptăţiţii, oropsiţii şi săracii să străbată drumul acestei vieţi şi să-şi poarte crucea cu o mentalitate nouă, izvorâtă din credinţa în Hristos-Domnul cel înviat.
Biserica, prin facerea de bine a sa, nu încearcă să ia locul altor instituţii şi nici nu poate oferi tuturor condiţii de viaţă decente, dar Îl poate dărui tuturor pe Cel care a mâncat cu săracii şi a vorbit cu leproşii - pe Hristos, prin Sfânta Împărtăşanie. Împărăţia cerurilor este făgăduită de Hristos numai celor ce vor ajuta pe cei lipsiţi şi asupriţi, pe când cei nemilostivi sunt trimişi în focul cel veşnic, menit celor răi şi egoişti, spre care s-au pregătit prin egoismul lor. Această împărăţie o căutăm şi o găsim în Sfânta Liturghie, unde Mântuitorul Însuşi se aduce pe Sine jertfă de împăcare a noastră cu Dumnezeu.
Iată cum Biserica poate contribui la însănătoşirea vieţii sociale - prin formarea de oameni cu frică de Dumnezeu în toate straturile societăţii, oameni credincioşi care să aibă «Duhul lui Dumnezeu». Aceasta ne trebuie nouă astăzi”.
▲ Daruri de suflet
Distincţiile pentru participarea la Concursul literar „Anul Sf. Scripturi şi al Sfintei Liturghii” s-au oferit pe trei categorii: liceu, seminar şi facultate. Pentru categoria liceenilor, premiul I a revenit elevei Ionela Prodan, de la Grupul Şcolar „G. Vâlsan” din Făurei, cu eseul intitulat: „Aspecte din actualitatea Sfintei Liturghii”.
Emoţionată de acest premiu, ea ne-a declarat: „Este prima oară când vin la Mănăstirea Buciumeni şi sunt încântată de acest lucru. Nu am crezut că poate fi aşa frumos! Pe cei care nu au fost încă aici îi îndemn să vină cât mai curând şi să se împărtăşească din liniştea pe care am trăit-o eu!” Locurile II şi III au revenit, în ordine, elevelor Gabriela Pricope şi Corina Tănase, de la Grupul Şcolar „Elena Doamna” din Galaţi.
La nivelul Seminarului Teologic „Sf. Ap. Andrei” din Galaţi, primele trei locuri au fost ocupate de elevii Ionuţ Carp, cu lucrarea „Jertfa lui Hristos înainte de întemeierea lumii” - premiul I, Cătălin Dobri, cu „Însemnătatea teologică a cuvintelor tâlharului de pe cruce” - premiul al II-lea şi Sorin Filote, cu „Lepădarea Sfântului Apostol Petru” - premiul al III-lea.
La ultima secţiune, cea dedicată studenţilor teologi din cadrul Facultăţii de Istorie, Filosofie şi Teologie a Universităţii „Dunărea de Jos” Galaţi, clasamentul a fost următorul: premiul I - Lucia Balint, cu lucrarea „Omul şi natura creaţiei lui Dumnezeu”, premiul II - Ovidiu Vlase, cu „Sfânta Taină a Pocăinţei în Sfintele Evanghelii”, iar premiul III studentei Cecilia Olteanu, cu „Învăţătura ortodoxă despre pururea fecioria Maicii Domnului”.
