„Trecerile” românilor din cultura tradițională la fenomenul migrației

Muzeul Etnografic al Moldovei din Iași propune vizitatorilor, până la 15 noiembrie, o expoziție inedită de obiecte și fotografie, realizată în colaborare cu Departamentul de Etnografie și Folclor al Institutului de Filologie Română „Alexandru Philippide” din cadrul Academiei Române, Filiala Iași. Exponatele invită la o „călătorie” în jurul conceptului de „trecere” - de la trecerea ca ritual și simbol la deplasarea concretă în spațiu, marcant în acest sens fiind fenomenul migrației atât de pregnant în ultimul deceniu.

Vernisată la sfârșitul lunii septembrie, expoziția „Treceri” este panotată în două săli generoase ale Muzeului Etnografic al Moldovei, de la Palatul Culturii din Iași, oferind celor care vin să o vadă prilej nu numai de admirație, de informare, ci și de plăcută reflecție. Căci exponatele sunt fotografii-document din Arhiva de Folclor a Moldovei și Bucovinei, obiecte din patrimoniul Muzeului Etnografic al Moldovei, care sugerează ideea de trecere și simbolistica acesteia în cultura tradițională, dar și fotografii și mărturii ale migranților români stabiliți în diferite țări europene, reflectând bagajul cultural-identitar pe care îl poartă cu ei, oriunde s-ar duce. Acestea din urmă au fost adunate de cercetători de la Departamentul de Etnografie și Folclor al Institutului de Filologie Română „Alexandru Philippide”, fiind parte a unei cercetări realizate în cadrul proiectului „Migrație și identitate în spațiul cultural românesc. Abordare multidisciplinară”, coordonat de academicianul Victor Spinei, vicepre­ședintele Academiei Române. „Această expo­ziție pe care am gândit-o și am realizat-o împreună cu colaboratorii noștri întrunește mai multe repere. E o împletire între obiectele din muzeu și un proiect pe tema migrației, extrem de actual și de important, pentru că ne marchează, de câțiva ani, la nivelul mentalului colectiv nu doar românesc, ci și european”, a explicat muzeograful Victor Munteanu, șeful Muzeului Etnografic al Moldovei.

„Trecerea” ca moment semnificativ în cotidianul românesc

Prima sală de expoziție ordonează obiecte și texte folclorice culese din satele Moldovei care reflectă modul în care omul simplu privea ideea de „trecere”. Perspectiva ritual-simbolică este sugerată de fotografii-document care surprind ritualul nunții în Moldova sau cel al obiceiurilor de trecere în Noul An, de obiecte precum lada de zestre, ouă încondeiate cu motivul „calea rătăcită”, ștergare (punți). Alte obiecte cu caracter etnografic surprind ideea de deplasare în spațiu - trecerea pragului casei, trecerea pragului porții, a hotarului satului. În acest sens, o extraordinară perspectivă venită dinspre lumea tradițională este oferită de fotografiile surprinse în sate din Moldova, în anii ‘70-‘80 ai secolului trecut: „Cerdacul cu stâlpi antropomorfi”, fotografie din 1973, realizată la Măzănești-Suceava, şi „Șerpii casei”, imagine din 1980, de la Cașin-Bacău, ambele realizate de cercetătorul Ion H. Ciubotaru; „Capul strămoșului cu motiv solar” (detaliu de pe un stâlp de poartă), fotografie din 1978, de la Ipatele-Iași, și „Mâner de poartă cu pasăre”, imagine din 1976, de la Topolița-Neamț, ambele fotografii realizate de cercetătoarea Lucia Cireș.

Iar povestea vizuală continuă cu obiecte și imagini ce trimit către ideea de trecere de tip socioprofesional, care în lumea satului a fost puternic marcată de oierit („Cu oile”, fotografie realizată de Ion H. Ciubotaru, în 1973, în Munții Ciucului-Bacău). „Noi, cei care facem cercetare științifică, avem la îndemână acest muzeu, această expoziție, acest cadru de semne și imagini, prin care putem ajunge la un public mai larg cu mesajul nostru științific. Prin urmare, este o trecere din aula academică sau din revistele de specialitate într-un cu totul alt cadru conceptual. Expoziția reprezintă un moment de reflecție asupra deplasărilor concrete și asupra celor simbolice care marchează existența umană”, a apreciat cercetătoarea Ioana Repciuc, de la Departamentul de Etnografie și Folclor al Institutului de Filologie Română „Alexandru Philippide”, la vernisajul expoziției. 

Migrația, ruptura de spațiul identitar

Cea de-a doua sală a expoziției particularizează tema „trecerii” prin ceea ce a însemnat, în ultimele trei decenii, experiența de migrație a românilor plecați în străinătate. Obiecte din Muzeul Etnografic al Moldovei, fotografii și texte din Arhiva de Folclor a Moldovei și Bucovinei, îmbinate cu mărturiile românilor din diasporă, culese în cadrul proiectului „Migrație și identitate în spațiul cultural românesc. Abordare multidisciplinară”, exemplifică modul în care migranții păstrează modelul sărbătorilor tradiționale, modelul ritualurilor familiale ­­(al nunții, al morții), reprezentând, așa cum bine spunea Ioana Repciuc, „o pătrundere în ­imaginarul migranților români din străinătate, o cercetare de ordin antropologic, o sondare a sufletului acelor oameni”. „Reacțiile românilor din străinătate, atunci când le puneam întrebări despre cultura tradițională, erau dintre cele mai grăitoare: de la lumina din ochi și bucuria de a vorbi, în sfârșit, despre ce făcea bunica sau despre ce pachet le trimite mama până la lacrimi, pentru că unii își doresc ca prima zi de pensie să și-o petreacă în România, ceea ce spune foarte mult despre cât de «acasă» se simt în afara granițelor țării. Mulți dintre ei, în urma întrebrilor noastre, făceau asocieri cu cultura țărilor în care se aflau - «asta e ca la italieni», «au avut și ei ouă roșii, dar le-au pierdut și se bucură să le vadă la noi». Ceea ce arată un dialog intercultural pe care moștenirea noastră culturală îl permite și îl favorizează. Românii ne-au arătat că nu e deloc perisabilă cultura românească tradițio­nală. De aici vine forța lor de a rezista în fața tuturor provocărilor lumii moderne”, a subliniat și cercetătoarea Adina Hulubaș, de la Departamentul de Etnografie și Folclor al Institutului de Filologie Română „Alexandru Philippide”.

Despre migrație în decursul istoriei, despre rolul acesteia din punct de vedere demografic, lingvistic și cultural, a vorbit, la vernisajul expoziției din 25 septembrie, acad. Victor Spinei, făcând legătura cu ceea ce se întâmplă astăzi și completând, astfel, „fotografia” unui fenomen atât de puternic resimțit în spațiul românesc în ultimii ani. „Treceri” este, așadar, o călătorie simbolică și actuală, ce pornește de la cultura de origine, așa cum se regăsește în spațiul tradițional, la ipostaze ale acesteia, readaptate într-un mediu străin și nefamiliar.