Trecut și prezent la biserica prahoveană Gorgota

Despre biserica din satul Gorgota, județul Prohova, veche de peste un secol și cu o istorie tumultuoasă, am stat de vorbă cu părintele paroh Florin Brăslașu și preotul slujitor Valentin Bucur. Cei doi clerici acordă o atenție deosebită copiilor și tinerilor din parohie, pe care îi implică în diverse activități în folosul societății. Ne construim viitorul și prin modul de educație al tinerei generații.

Parohia Gorgota, din Protoieria Ploiești-Sud a Arhiepiscopiei Bu­cureș­tilor, deservește satele Potigrafu și Gorgota, având aproximativ 1.000 de familii. Așezarea localității aproape de orașele București și Ploiești a permis dezvoltarea satului, încă din vechime existând mărturii că oamenii de aici se ocupau cu olăritul și rotăritul, deci o comunitate de oameni harnici.

Scurt istoric al bisericii

Biserica din satul Gorgota a fost construită în perioada 1897-1910 de către preotul Radu Arsenescu. Zidurile și tencuielile au fost executate de meseriașii satului, iar pictura și zugrăveala au fost realizate de pictorul Gheorghe Georgescu din Ploiești. Sfântul lăcaş a fost sfințit în anul 1909 de către arhiereul Sofronie Vulpescu Craioveanul, având hramul Sfântului Nicolae.

Documentele de arhivă păstrate arată faptul că acest sfânt lăcaș a avut o istorie tumultuoasă. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost vandalizat de soldații germani, care au spart geamurile, au deteriorat pictura și au furat toate obiectele de valoare. Singurul obiect de care nu s-au atins a fost clopotul bisericii, probabil pentru că era prea mic și nu corespundea nevoilor lor mult mai mari în acele momente. Tot în acea perioadă, partea de nord a bisericii a fost bombardată; aceasta nu a rezistat și s-a dărâmat. Distrugerile sfântului lăcaș au fost reparate în anii 1944-1945 sub coordonarea preotului Gheorghe Popa. În anul 1948 s-a realizat electrificarea zonei și implicit a bisericii. În perioada 1954-1959, interiorul a fost pictat în ulei de către Florică sau Fabian Budiș din București. În 1930 s-a construit în fața bisericii o clopotniță cu două niveluri, din temelie de beton, cu zid de cărămidă și învelită cu tablă zincată.

În anii ‘80, în urma unui incendiu au ars catapeteasma și o mare parte din altar. Preotul Ioan Popa, parohul bisericii de atunci, a renovat sfântul lăcaș cu ajutorul enoriașilor. Odată cu anul 1998 au început ample lucrări de reparație a bisericii. În interior a fost repictată de preoții pictori Gheorghe Carstina și Mihai Dragu, iar fațada bisericii a fost total refăcută. Lucrările au fost coordonate de preoţii Valentin Enache și Valentin Bucur, culminând în anul 2001 cu resfințirea sfântului lăcaș, moment la care a primit și hramul Sfântului Proroc Ilie.

Copiii satului implicați în activități duhovnicești

Părintele Valentin Bucur slujește la această biserică de 23 de ani și își amintește de ima­ginea sumbră a sfântului lăcaș din urmă cu două decenii. Între timp pictura a fost finalizată, exteriorul bisericii refăcut, iar stranele și mobilierul vechi, înlocuite. „Ne-am dat silința să facem binele și să-i mulțumim pe toți, după cum spune Sfântul Apostol Pavel. În ce măsură am reușit, numai Bunul Dumnezeu știe. Oamenii din sat, în general, sunt credincioși și apropiați de Biserică”, ne-a spus părintele Bucur.

Despre activitățile desfășurate cu tinerii și copiii satului ne-a vorbit părintele paroh Florin Brăslașu. Astfel am aflat că există o colaborare strânsă cu profesorul de religie de la Școala Gimnazială „Al.I. Cuza” din localitate, împreună cu care realizează diverse activități tematice pentru elevii satului. Periodic, copiii proveniți din familii nevoiașe primesc toate cele necesare desfășurării unei bune activități la școală: ghiozdan, rechizite, hăinuțe și tot ceea ce semnalează că au nevoie. „Împreună cu copiii satului am participat la concursul «Biserica - familia românilor de pretutindeni», organizat de Arhiepiscopia Bucureștilor. La nivelul Protoieriei Ploiești-Sud am obținut mențiune cu câteva referate deosebite scrise de copiii din parohia noastră. Ei au descris modul cum văd despărțirea de părinții lor care lucrează în afara granițelor țării. Chiar dacă este o comunitate bine închegată și fără prea multe nevoi materiale, la nivel sufletesc și duhovnicesc tot există suferință. Pentru contribuția lor, noi i-am premiat pe acești elevi în cadrul bisericii”, a precizat preotul Florin Brăslașu.

Nu au fost uitați nici seniorii satului: zece familii care au împlinit 50 de ani de la căsătorie au fost sărbătorite în biserică de către comunitate, primind daruri din partea Consiliului local, înmânate de primarul comunei.

Împreună-lucrare

Principala provocare cu care s-a confruntat părintele Florin Brăslașu în cele câteva luni de când este preot paroh aici este faptul că o parte din tineri se îndepărtează de Biserică: „Contextul actual al lumii în care trăim și goana după lucrurile materiale îi fac să uite de grija pentru suflet. Îi vedem cum vin să se cunune religios în biserică, dar pentru mulți această Taină rămâne doar o formalitate. Pentru noi aceasta este principala îngrijorare. Ne bucurăm, totuși, că în duminici și sărbători cam un sfert dintre credincioșii prezenți în biserică sunt tineri și familii care vin cu copilașii la împărtășit. Ceea ce înseamnă că totuși există speranță pentru viitor”.

Într-o amplă activitate de voluntariat desfășurată împreună cu Parohia Poenarii Apostoli, Școala Gimnazială „Al.I. Cuza” din localitate și Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria” din Ploiești, credincioșii și copiii din Parohia Gorgota au adunat și au trimis copiilor de la Valea Plopului mai multe mașini cu ajutoare de strictă necesitate. Despre acest proiect intitulat „Cunoscându-ne vom fi mai bogați”, părintele paroh ne-a spus: „Copiii și tinerii au fost cu noi pentru a cunoaște la fața locului nevoile copiilor de la Valea Plopului, am procedat astfel în spirit pedagogic, dorind să-i sensibilizăm la nevoile celor din jur”.

Chiar dacă este o parohie cu oameni harnici și înstăriți, mai există și persoane nevoiașe în localitate. Toate acestea sunt ajutate sistematic cu tot ceea ce au nevoie de către preoții slujitori la biserică.

În finalul discuției, părintele paroh ne-a spus: „Pentru perioada următoare sperăm să continuăm lucrările la biserică, pentru a elimina igrasia. În momentul de față suntem la faza de documentație și obținere a avizelor necesare pentru lucrări”.