Un loc memorial şi spiritual: Mănăstirea Cernica

Recent, când primăvara începea să-şi facă parcă prea grăbită prezenţa, am ales să ies din furnicar, din marele oraş Bucureşti, pentru a simţi mai bine schimbarea din natură, dar şi din sufletele noastre, mai ales acum, în perioada Postului Mare. Betoanele, asfaltul, metroul anesteziază sentimentul de comunicare cu creaţia, cu frumuseţea lumii de lângă noi şi din noi. La doar câțiva kilometri de forfota urbană, ascunsă între ape și păduri, Mănăstirea Cernica este una dintre acele insule de liniște unde sufletul își poate găsi odihna.

Într-o lume din ce în ce mai agitată, în care orașele sunt tot mai zgomotoase, iar ritmul vieții pare să ne copleșească, locuri ca Mănăstirea Cernica rămân adevărate refugii pentru cei care caută pacea și „ruptura”, cum ziceam, de stresul cotidian.

O istorie vie, la propriu şi la figurat

Istoria acestei mănăstiri este bine cunoscută, dar poate că ar fi bine să o reamintim puţin. Fondată la sfârșitul secolului al XVI-lea, Mănăstirea Cernica este un simbol, pe undeva, al „aşezării” monastice: locuri izolate în acele vremuri, pe un ostrov, între pământ şi ape, dar totuşi apropiată de marile drumuri comerciale care duceau spre Dobrogea şi Bărăgan, în apropiere şi de oraşul-resursă, Târgul Bucureştiului, care o susţine şi-i aduce pelerini, vizitatori, monahi. Ceea ce te impresionează, la propriu, de fiecare dată când te afli la Cernica, sunt frumuseţea locurilor şi echilibrul perfect dintre apă, aer şi pâmânt. Un peisaj care pare să nu se fi schimbat de secole, cu ancorele de rigoare, stejarii seculari din curtea mănăstirii, uriaşi, majestuoşi, care impun respect şi tăcere în faţa imensităţii naturii şi a puterii Creaţiei, cu majusculă. Unul dintre aceştia se găseşte evocat în memoriile lui Gala Galaction, care-şi doarme somnul de veci în celebrul cimitir al mănăstirii, aflat în imediata apropiere. Şi pentru că tot am ajuns aici, nu vă puteţi imagina numărul de personalităţi care şi-au găsit odihna ultimă într-un loc care a ştiut să păstreze, tainic, un aer firesc, de cimitir de „mănăstire”, simplu, definit, clar, loc unde viaţa şi moartea îşi dau tainic mâna peste noi şi voinţa noastră trecătoare. Tot aici, în acest cimitir, se află una dintre cele mai frumoase bijuterii bizantine ale Valahiei, biserica zisă „de cimitir”, cu hramul Sfântului Lazăr, ctitorită în anul 1804. Am simţit aceeaşi bucurie şi admiraţie la Sihla şi la Dragomirna, unde două construcţii mici „încapsulează” în perfecţiunea lor toată bucuria artei sacre ortodoxe.

Sfântul Calinic, mare păstor de suflete al neamului românesc

Cernica a fost binecuvântată de prezența unor mari sfinți și duhovnici ai Ortodoxiei. Cel mai cunoscut dintre ei este Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, mare păstor de suflete al neamului românesc şi o personalitate complexă, bun administrator, admirabil „negociator”, cum am spune astăzi, care a ştiut să compună armonios cu puternicii vremii pentru ca biserica să poată continua să meargă înainte, urmându-şi misiunea de salvare a sufletelor.

Credincioșii vin aici nu doar pentru a vizita un loc istoric, ci și pentru a se ruga la moaștele Sfântului Calinic, cerând ajutor și mijlocire înaintea lui Dumnezeu. „Spectacolul”, cu ghilimelele de rigoare, al celor care se roagă la racla Sfântului Calinic şi la relicvariul Cuviosului Gheorghe de la Cernica este unul extraordinar pentru cei care au răbdarea să-l observe şi să-l înţeleagă. De la atingeri grăbite la rugăciuni udate cu lacrimi multe, raportul fiinţei umane cu sfinţenia şi sacrul este unul dintre lucrurile cele mai misterioase, mai tainice care există.

Cernica este o mănăstire puternică, vie, care ştie să răspundă aşteptărilor lumii moderne. În curtea mănăstirii, nu departe de aleea principală, se află unul dintre cele mai frumoase „magazine mănăstireşti” pe care le-am aflat de-a lungul peregrinărilor mele prin ţară. Aici se pot cumpăra produse alimentare şi non-alimentare, locale sau de la alţi producători tradiţionali cu care există parteneriate ale gustului şi bunului-simţ alimentar, aş putea spune, pe care le-am pierdut, din păcate, în lumea noastră obsedată de profit şi prea grăbită ca natura şi omul să lucreze aşezat, cu lentoarea cu care ne obişnuiseră bunicii noştri. De fapt, cei care cumpără de aici bunuri diverse sunt partizanii şi făuritorii unei economii simbolice, care leagă sacrul de profan şi viceversa, în sensul că orice articol disponibil aici închide în el o parte din munca, rugăciunea şi nevoinţa călugărilor, iar oamenii sunt foarte conştienţi de acest aspect.

Mănăstirile lângă marile orașe, o binecuvântare necesară

De ce avem nevoie de mănăstiri aproape de marile orașe? Într-o epocă a vitezei, în care grijile lumii ne copleșesc, astfel de locuri ne oferă un refugiu spiritual şi duhovnicesc. Oamenii vin la Cernica pentru a-și regăsi liniștea, pentru a participa la sfintele slujbe, pentru a primi un cuvânt de folos din partea părinților îmbunătățiți, pentru a se conecta cu istoria seculară a locurilor, fiind martori şi făuritori ai acesteia, concomitent.

Poate că sunt uşor melancolic- idealist, dar Mănăstirea Cernica, cu bisericile ei frumos pictate, cu aleile umbrite de copaci seculari și cu lacurile care o înconjoară, devine astfel un colț de rai accesibil tuturor; nu trebuie să călătoreşti departe pentru a vedea şi înţelege puterea monahismului şi a locurilor monahale. Chiar și o simplă plimbare pe aleile sale poate avea un efect terapeutic, oferind acea pauză binevenită de la viața cotidiană. Dar cel mai important este faptul că aici fiecare suflet își poate găsi răspunsuri la frământările sale, fie şi evadând din cotidian, cum spuneam, prin odihna naturii, locului şi istoriei.

Păstrarea unei moșteniri memoriale şi spirituale

Trăim într-un secol dominat de tehnologie și schimbare rapidă. Dar este clar faptul că mănăstirile rămân ancore ale credinței, locuri unde tradiția și rugăciunea nu s-au stins. Cernica nu este doar un simbol al trecutului, ci și o punte către viitor, un loc unde oamenii pot găsi răspunsuri la frământările lor, indiferent care ar fi acestea. Un loc în care încă mai putem vedea, din fericire, influenţa monahismului asupra lumii din jur, fiind important, din acest punct de vedere pentru înţelegerea religiei şi a societăţii noastre, în general. Într-o lume care aleargă mereu înainte, poate că avem nevoie să ne oprim din când în când și să ne întoarcem către cele esențiale. Iar locuri ca Mănăstirea Cernica ne oferă acest privilegiu rar: o clipă de rugăciune, o fărâmă de har, o invitație la întâlnire cu sacrul de lângă noi.