Pentru locuitorii comunei Vorona, judeţul Botoşani, ultima lună a anului trecut a fost una de foc, dar, cu toate acestea, plăcută, fiindcă a fost în slujba tradiţiei. Căci ce e mai plăcut sufleteşte ca satisfacţia unui lucru bine făcut? Tradiţia a fost şi va rămâne mereu aproape de oamenii acestor meleaguri.
Voronenii nu puteau petrece sărbătorile specifice sfârşitului de an decât în conformitate cu tradiţiile care încă se mai păstrează cu sfinţenie în aceste locuri. Un aport deosebit având şi conducerea comunităţii locale, care sprijină an de an tradiţiile. La un an de la integrare, voronenii au trăit o schimbare menită să marcheze aşa cum se cuvine primul Revelion ca europeni cu acte în regulă. „Nu se putea să nu dăm şi noi semn că vrem să ne înscriem în celelalte naţiuni din Uniunea Europeană şi să arătăm prin ceva că ne străduim şi noi să progresăm, să ne aliniem la standardele europene“, spune primarul Aurel Ştefan.
După vizionarea datinilor şi tradiţiilor prezentate, aproape toată suflarea satului s-a adunat la ora 0 în inima comunei sau au privit din curtea gospodăriei ce n-au mai văzut şi nici nu credeau că o să apuce să vadă în micuţa lor localitate: primul foc de artificii organizat la trecerea dintre ani. Organizat cu sprijinul fiului comunei, Cornel Şfaiţer, sensibil întotdeauna atunci când vine vorba de localitatea sa de baştină, devotat în aceeaşi măsură tradiţiilor şi obiceiurilor pe care le cunoaşte bine de la părinţii şi bunicii săi. Timp de mai bine de 10 minute a durat bucuria oamenilor, în aşa fel încât voronenii au trecut din primul an de integrare în cel de-al doilea într-o stare de bucurie, bună dispoziţie şi entuziasm, cu speranţa că acest an le va aduce şi mai mari împliniri.
Voronenii au colindat tot Bucureştiul
Au meritat voronenii să se şi distreze şi relaxeze la cumpăna dintre ani. Mai cu seamă că au reprezentat judeţul încă o dată cu cinste în câteva împrejurări. Şi nu oricare. De Moş Nicolae, primarul şi încă o seamă de voroneni au poposit la emisiuni televizate. Pe lângă cele câteva aspecte legate de aşezarea şi economia comunei, au fost promovate şi formaţiile cu care voronenii şi toţi botoşănenii se mândresc: Ansamblul de datini şi obiceiuri de iarnă, Fanfara „Iacobenii“, Grupul vocal-instrumental bărbătesc „Arcaşii lui Ştefan“ şi un grup mai nou de copii care cântă la fluieraşe, intitulat simbolic „Ciobănaşul“.
La mijlocul lunii decembrie, voronenii au pornit iarăşi la drum. Tot la Bucureşti, la Muzeul Satului, unde au participat la Festivalul de datini şi obiceiuri, alături de câteva dintre cele mai valoroase ansambluri de datini şi obiceiuri din ţară. Chiar dacă nu sunt la prima participare, voronenii se bucură de fiecare dată când au prilejul să prezinte încă o dată tradiţiile în faţa specialiştilor în folclor, tradiţii, obiceiuri şi etnografie. „Tot timpul mergem foarte bine pregătiţi, fiindcă, pe lângă ochii exigenţi ai publicului cunoscător şi ataşat de aceste lucruri, mai sunt şi profesionişti“, întăreşte primarul Aurel Ştefan.
Pe lângă succesul anticipat, echipa voroneană a avut parte şi de o surpriză. Directoarea Muzeului Satului, Paula Popoiu, i-a anunţat că pentru luna februarie sunt programaţi să participe la un turneu în Veneţia cu datinile şi tradiţiile autohtone. „Este o bucurie şi o satisfacţie deosebită, fiindcă vom reprezenta nu doar judeţul Botoşani, ci şi România“, spune cu bucurie alesul voronenilor.
Au venit acasă din dragoste de tradiţii
O recunoaştere a valorii lor este că sunt chemaţi peste tot, la cele mai vizionate emisiuni televizate şi la festivaluri de gen. Voronenii şi-au etalat măiestria în faţa botoşănenilor la Festivalul judeţean de datini şi obiceiuri, au participat la cea de-a 10-a ediţie a Festivalului „Porniţi plugul, Feţi Frumoşi“ de la Vatra Dornei, la care sunt şi ei membri fondatori.
Anul l-au încheiat tot pe altarul tradiţiilor, urându-le în stilul caracteristic consătenilor toate cele bune. „Am rămas surprins că oameni din Flămânzi, Bucecea, Adâncata, Suceava şi alte localităţi cu rezonanţă şi cu tradiţii puternice odinioară au venit la noi. S-au întors anume să petreacă sărbătorile acasă, fiindcă nu mai sunt peste tot datini şi ştiu că noi le păstrăm ca atare“, remarcă edilul voronean.
„Tradiţia este ca o carte de identitate“
Cu toată oboseala şi cheltuiala dedicată păstrării şi perpetuării tradiţiilor, voronenii ştiu că munca lor nu e una în zadar. Bucuria din ochii oamenilor în faţa cărora au dat spectacole i-a recompensat moral: „Peste tot oamenii au simţit ca un fel de regăsire în ceea ce prezentăm noi. Un fel de revenire la o anumită stare ce însoţea altădată trecerea dintr-un an în altul. Acesta a fost cel mai important motiv de bucurie. Dar ne-am făcut şi datoria, împingând încă cu un an ceea ce ţine de aceste locuri, lucruri frumoase şi valoroase, care, din păcate, sub influenţa aceasta, a modernizării, a globalizării şi altor probleme, tind să fie lăsate să se piardă. Tradiţia este ca o carte de identitate, dacă nu o ai, eşti oarecine“.
Vorona nu este singurul leagăn al tradiţiilor populare, însă modul în care oamenii de acolo îl perpetuează şi îl transmit mai departe, cu efort şi cu sârg, face ca locul acesta să fie unul special.
