Beneficiile maceratelor uleioase din plante

Plantele pot fi infuzate în ulei, proces prin care proprietățile lor de vindecare și aromele sunt extrase. Una dintre modalitățile de extragere a substanțelor utile din plantă este macerarea uleioasă. Uleiul astfel obținut se numește „macerat gras” sau „infuzie”.

La scară industrială, macerarea este utilizată pentru a obține uleiul de sunătoare, calendula sau arnică. Uleiul acestor plante nu se obține prin presare, ci doar prin in­fuzarea materiilor prime corespunzătoare în uleiuri de soia, măsline sau floarea-soarelui. Uleiul infuzat din rădăcină de morcov este, de asemenea, foarte popular, de­oarece ajută pielea să completeze carențele de vitamine. Acestea și alte uleiuri infuzate pot fi făcute și acasă. Pentru infuzie, utilizați diferite părți ale plantei: frunze, flori, tulpini, rădăcini.

Uleiul infuzat cu flori, cunoscut și sub numele de ulei de flori, poate fi obținut din materie primă proaspătă sau uscată. Când folosim planta verde, apa pe care o conține pătrunde în uleiul pentru macerat și, în acest fel, permite pătrunderea bacteriilor, timpul de păstrare al preparatului fiind mai scurt. Dacă planta conține substanțe solubile în ulei (vitaminele A, E, D, K, carotenoide, uleiuri esențiale, flavonoide, substanțe rășinoase), este recomandabil să o infuzați uscată cu ulei. Florile și ierburile aromate ce pot fi infuzate în acest fel sunt mușețelul, salvia, lavanda, petalele de trandafir și măceșe, conurile de hamei, sunătoarea, iasomia, urzica, menta, roinița, cimbrul și oregano, rădăcinile aromatice (obligeana, angelica, ghimbir, lemn dulce, ginseng, cicoare), condimentele aromate (vanilia, șofranul, cuișoarele, scorțișoara, rozmarin, usturoi, cimbru, busuioc, maghiran).

Metoda maceratului la rece: materia primă vegetală este plasată într-un recipient (borcan de sticlă), umplut cu aproximativ o treime, peste care se completează cu uleiul vegetal ales. Pentru ca uleiul să nu se oxideze în timpul preparării, borcanul trebuie închis bine cu un capac. Păstrați uleiul într-un loc cald, timp de două-trei săptămâni.

O altă metodă este macerarea la cald. Uleiul este infuzat într-o baie de apă sau în cuptor, la o temperatură foarte scăzută. Cu cât temperatura este mai scăzută, cu atât procesul de preparare este mai lung, dar cu atât este mai bună calitatea uleiului. Cea mai rapidă și mai ușoară metodă este de a pune unele plante uscate sau proaspete, flori sau rădăcini, într-un recipient rezistent la căldură, se toarnă uleiul și se pune într-o baie de apă timp de 30 până la 40 de minute. Uleiul rezultat se filtrează și trebuie folosit imediat ce se răcește.

Pentru un macerat de calitate, plantele trebuie recoltate pe vreme bună, înainte de prânz, dar de preferință dimineața devreme. Cel mai bine este să recoltați florile atunci când mugurii sunt pe jumătate deschiși, astfel încât să păstreze prospețimea mai mult timp și să nu se ofilească. Mugurii care tocmai s-au deschis conțin cele mai multe substanțe active medicinale.

Pentru infuzare, se poate utiliza orice tip de ulei, dar e important ca cel ales să fie rezistent la oxidare. Uleiul de măsline este ideal pentru infuzie, se extrage bine și este destul de rezistent la oxidare. Este deosebit de apreciat pentru fabricarea uleiului aromat pentru alimente. Pentru ca uleiul să-și păstreze toate proprietățile benefice cât mai mult timp posibil, fără să devină rânced sau oxidat, depozitați-l în frigider, într-un recipient de sticlă bine închis, umplut până la vârf, astfel încât contactul cu aerul să fie minim.