Când poate avea aspirina mai multe riscuri decât beneficii

Sunt numeroși oameni în întreaga lume care obișnuiesc să ia aspirină și să depășească dozele recomandate ori de câte ori au o durere de cap sau fac febră. Deși se cunosc o serie de beneficii ale aspirinei, aceste pastile implică și anumite riscuri pentru sănătate, mai ales dacă sunt luate zilnic.

Unele studii au confirmat că administrarea aspirinei poate ajuta la prevenirea anumitor afecțiuni, altele evidențiază însă că aspirina poate face, de fapt, mai mult rău decât bine: crește riscul de insuficiență cardiacă, de deces prematur din cauza cancerului în cazul adulților cu vârste înaintate și chiar poate declanșa leziuni hepatice anumitor categorii de pacienți spitalizați.

Întrebarea firească este dacă beneficiile aspirinei depășesc riscurile? Un studiu al cercetătorilor de la Universitatea din Georgia (SUA) avertizează că mulți dintre cei care cred în beneficiile aspirinei și-au format această convingere pe baza unor studii depășite, vechi de câteva decenii. Mai mult, cercetătorii americani subliniază că, exceptând cazul celor care au suferit deja un infarct sau un accident cerebral, aspirina luată zilnic poate face mai mult rău decât bine. „Nu ar trebui să presupunem că toată lumea va avea beneficii dacă ia zilnic o doză mică de aspirină. În cazul persoanelor care nu au trecut printr-un accident cardiovascular și iau aspirină pentru a preveni producerea unui prim atac de cord sau accident vascular cerebral, datele arată că beneficiile potențiale sunt egale cu riscurile”, a declarat coordonatorul studiului, Mark Ebell, citat de publicația științifică StudyFinds.org. 

Medicina modernă oferă multe alte posibilități terapeutice pentru a reduce riscurile cardiovasculare, fără risc de apariție al cancerelor colorectale, motiv pentru care administrarea zilnică de aspirină nu ar mai avea rost, iar cei care vor să prevină unele incidente cardiovasculare ar fi mai bine să vorbească cu un doctor și să nu ia aspirină fără o recomandare. 

Mai mult, experții unei comisii independente din SUA, specializată pe teme de prevenție, le recomandă celor care au trecut de 60 de ani şi care vor să prevină problemele cardiovasculare să nu ia aspirină, deoarece la această vârstă există o predispoziție mărită de hemoragie internă, iar riscul este mai mare decât beneficiile administrării de aspirină. În cazul adulților între 40 și 59 de ani, aceiași experți americani admit că anumiți pacienți din această categorie pot observa beneficii minore prin administrarea de aspirină pentru a preveni problemele cardiovasculare.

La rândul lor, cercetătorii de la Societatea Europeană de Cardiologie susțin că administrarea preventivă de aspirină crește riscul de infarct la pacienții care au cel puțin un factor preexistent de risc pentru sănătate, precum fumatul, obezitatea, hipertensiune, colesterol mărit, diabet sau o afecțiune cardiovasculară.

În cazul pacienților spitalizați pentru diferite afecțiuni, un alt studiu avertizează că analgezicele, inclusiv aspirina, pot provoca leziuni hepatice. Cei mai vulnerabili în acest sens sunt cei cu colesterolul mărit, cu boli cardiovasculare și cei care au o afecțiune hepatică preexistentă.

Alte date arată că aspirina luată zilnic poate grăbi evoluția unor afecțiuni oncologice. Este asociată unui risc cu 19% mai mare de diagnosticat cu un cancer în evoluție și un risc cu 22% mai mare de diagnosticat cu un cancer în stadiu avansat. Conform altor studii, administrarea de aspirină nu are nici un efect benefic asupra creierului și nu scade riscul de demență senilă. 

Recomandarea medicilor este să întrebăm un specialist cum anume putem preveni bolile cardiovasculare și să nu luăm aspirină fără sfatul acestuia. Dacă medicul ne recomandă acest medicament, să nu întrerupem administrarea lui fără a ne consulta cu doctorul care ni l-a prescris. (I. M.)