Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Sănătate Cireșele, un „rezervor” de sănătate

Cireșele, un „rezervor” de sănătate

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Sănătate
Data: 30 Mai, 2022

Sunt puţin cunoscute efectele miraculoase ale cireșelor şi codiţele lor pentru sănătatea noastră. Întrucât sunt mai puţin dulci, cireşele de la soiurile timpurii pot fi considerate panaceu în tratarea unor boli metabolice (diabet zaharat, obezitate, celulită). De asemenea, combat anemia, demineralizările organismului şi creşterea întârziată la copii. 

Fructele de cireş au o valoare energetică de 67-82 kcal/100 g. Conţin o mare diversitate de componente nutritive între care pot fi menţionate: 15-18% zaharuri (mai ales levuloză asimilabilă de către diabetici), acizi organici (îndeosebi acid salicilic), pectine, saponine, flavonoizi, vitamine (C - 10mg/%, A, B1, B2), săruri minerale (K, Ca, P, Mg, Fe) şi unele microelemente absolut necesare (Zn, Cu, Mn, Co). Mare importanţă are acidul elagic, care anihilează efectele unor subs­tanţe cancerigene, naturale sau sin­tetice.

Fructele de cireş prezintă efecte la­xative, depurative, antianemice, hemostatice, sedative, antimigranoase, diaforetice, antigripale, hipo­ten­soare, antireumatismale, remine­ralizante, energizante fizic şi psihic, tonice, reconfortante, răcoritoare. Cireșele intervin în gastrite, atonie hepatică, colite de fermentaţie şi de putrefacţie, hepatite cronice, litiază biliară, dureri de stomac şi gastroenterite. Un rol important al acestor fructe constă în favorizarea digestiei, ca urmare a normalizării tranzitului intestinal.

Cantitatea zilnică de cireșe proas­pete poate ajunge la 500 grame, pentru a înlocui una dintre mesele zilnice. Efectele curei sunt deosebit de favorabile în eliminarea toxinelor şi a altor deşeuri metabolice, dato­rită acţiunii depurative de curăţire a sângelui. Efecte bune ale consu­mu­lui de cireşe proaspete se cons­ta­­tă şi în combaterea unor afecţiuni cardiace sau în poliartrite reumatoide. Fiind sărace în principii nutritive, cireşele pot fi un „amăgitor al foamei”, indicat în dieta persoa­ne­lor cu obezitate şi celulită avan­sa­tă, iar prin acţiunea depurativă vor contribui efectiv la prevenirea îmbătrânirii organismului.

Sucul din cireşe, obţinut prin presarea fructelor proaspete, se con­sumă câte două-trei căni pe zi, fiind un adjuvant de calitate în combate­rea colitelor de fermentaţie, a du­re­rilor intestinale, hepatitelor cronice, litiazei biliare şi pentru dezintoxicarea sângelui.

Compotul de cireşe este un bun remediu pentru stările de indigestie, mai ales la copii şi persoane în vârstă.

Siropul de cireşe, preparat din­tr-un kilogram suc de fructe şi 1,5 kg zahăr, se consumă diluat cu apă minerală sau plată, fiind o excelentă băutură răcoritoare, cu efecte antifebrile, reconfortante, antianemice şi cu acţiuni în stimularea creşterii întârziate a copiilor, precum şi în menţinerea tinereţii.

Infuzia din fructe uscate (o lingură la 250 ml apă clocotită) este reco­man­dată persoanelor care suferă de colite de fermentaţie, litiază biliară, ateroscleroză, obezitate şi pentru prevenirea bătrâneţii.

Cozile de cireş sunt foarte bogate în săruri de potasiu și au puternice efecte diuretice, datorită conţinu­tului ridicat de săruri de potasiu şi flavo­noide. În plus, s-au constatat şi proprietăţi astringente şi antidiareice (datorită conţinutului în taninuri), apoi proprietăţi depurative, antifebrile şi antiinflamatoare la nivel renal.

Pentru aceste proprietăţi, ceaiul din cozi de cireşe este recomandat în:

- afecţiuni renale (pielite, nefrite, pielonefrite, cistite, uretrite, retenţie urinară, colici renali, infecţii renale, hidropizie);

- afecţiuni ale aparatului digestiv (diaree, ascită);

- reumatism, gută, artrite;

- prevenirea aterosclerozei şi pericarditei;

- tratarea edemelor şi a celulitei.

Cura de ceai din codiţe de cireş va trebui să dureze minimum 10-14 zile, atunci când se urmăresc efectele depurative şi antiinflamatoare. Infuzia din cozi de cireşe neîndulcită se bea contra tusei, la dureri de sto­mac şi lumbago, precum şi în boli de rinichi.

(Din arhiva de articole a prof. univ. dr. Constantin Milică)

Citeşte mai multe despre:   fitoterapie  -   tratament