Dacă urmăm un tratament cu antibiotice și ne dorim ca el să fie eficient, trebuie să îl urmăm cu strictețe, exact așa cum ne-a recomandat medicul, fără să-l întrerupem, altfel riscăm să luăm degeaba
Cum putem ameliora astenia de primăvară
Pentru multe persoane, venirea primăverii se face resimțită nu doar prin florile și verdele din jur, ci și la nivel organic. În contrast cu explozia de viață din natură, mulți oameni se simt mai obosiți, mai irascibili, lipsiți de motivație și de concentrare. Cu excepția situațiilor în care în spatele acestor stări se află o boală, ele descriu așa-numita astenie de primăvară.
De regulă, manifestările asteniei se diminuează și dispar în aproximativ două săptămâni, dar în acest interval viața socială și duhovnicească, precum și starea generală pot fi afectate semnificativ.
Astenia apare ca răspuns al organismului la schimbarea factorilor de mediu și se datorează efortului de adaptare la noile condiții. Acest efort necesită atât resurse biochimice, cât și psihoemoționale și, de multe ori, în condițiile moderne de viață, poate duce la epuizare.
Funcțiile corpului nostru, ca și stările emoționale și sufletești, sunt controlate de anumite substanțe chimice, numite hormoni și neurotransmițători. Producerea acestora la un nivel echilibrat asigură buna funcționare și starea generală de bine. Astfel de substanțe sunt dopamina și serotonina.
Dopamina ne face să ne simțim bine, facilitează procesul de învățare, crește randamentul, puterea de concentrare, atenția, motivația. Eliberarea unei cantități prea mari de dopamină duce la euforie, creând un sentiment fals de fericire. Acest lucru se întâmplă în cazul consumului de narcotice, jocuri de noroc, abuzului de alcool și de sex. Pe de altă parte însă, o cantitate prea mică de dopamină scade capacitatea de concentrare, motivația, atenția și chiar viteza de mișcare. În mod normal, o astfel de reducere a sintezei de dopamină are loc în urma unui eveniment trist, neplăcut. De asemenea, lipsa de odihnă și somnul insuficient determină scăderea nivelului de dopamină. Mișcarea, masajul, igiena somnului, lectura și rugăciunea sunt câteva mijloace prin care putem menține un nivel optim de dopamină. În plus, alimentația poate contribui esențial la sinteza optimă a acestui neurotransmițător. Peștele, tofu, tempehul, boabele tinere de soia (edamame), fasolea albă, lintea, fasolea roșie, semințele de cânepă și de dovleac, orezul sălbatic, oul sunt surse bune de tirozină, un element important în producerea dopaminei.
Dispoziția, somnul, digestia, capacitatea de regenerare și vindecare a leziunilor sunt funcții ale corpului în care serotonina joacă un rol important. Producerea unei cantități prea mici de serotonină duce la stări de anxietate și depresie și este corelată cu manifestările asteniei de primăvară. Un precursor important al serotoninei este triptofanul, aminoacid conținut în alimente ca tofu, laptele de soia, ananasul, fasolea de toate culorile, semințele de dovleac, chia, quinoa, fulgii de ovăz, peștele, ouăle.
Perioada de post propusă de Biserica Ortodoxă înainte de Sfintele Paști este un mijloc foarte bun de echilibrare a organismului și de prevenire sau ameliorare a asteniei de primăvară. Un consum echilibrat de alimente vegetale variate aduce în organism aminoacizi, micronutrienți (vitamine, minerale) și fitonutrienți benefici. Pentru a realiza aceasta, însă, este nevoie să acordăm atenția cuvenită meselor, în sensul să conțină zilnic o sursă bună de proteine (năut, linte, fasole, mazăre, produse naturale din soia, unt de arahide, semințe diverse), cereale integrale (pâine integrală, orez brun, paste integrale, ovăz, quinoa, hrișcă), fructe și legume proaspete.
Din marea diversitate de plante alimentare, pentru luna aprilie Universitatea Harvard ni le aduce în atenție pe acestea: fasolea roșie, hrișca și, ca gustări ori la desert, fructele tropicale (ananasul, mango și papaya). Fasolea este un aliment versatil, putând fi consumat în multe combinații: o mâncare de fasole roșie cu orez, ardei gras, ceapă, tulpini de țelină și mirodeniile preferate, ori o salată din fasole roșie, năut și fasole verde sunt doar două sugestii. Dincolo de faptul că sunt alimente sățioase și hrănitoare, fasolea și leguminoasele în general pot preveni multe afecțiuni cronice atunci când înlocuiesc proteinele animale (carnea roșie, în special). Astfel, consumul moderat, dar frecvent de fasole, linte, năut, soia a fost asociat cu riscuri mai mici de afecțiuni renale, hepatice, cardiovasculare, gută, cancer, diabet zaharat.
Hrișca este, de asemenea, o sursă bună de proteine vegetale, dar și de fibre și minerale. Conține și cantități importante de rutină, o moleculă care îmbunătățește circulația, conferind rezistență și flexibilitate vaselor de sânge, iar câteva studii chiar indică un potențial de reducere a nivelului de colesterol. Cu o ușoară aromă de alune, semințele de hrișcă pot fi gătite ca orezul, atât în mâncăruri de bază, cât și pentru desert. Pot fi consumate inclusiv la micul dejun, similar terciului de ovăz.
Încheierea am rezervat-o singurelor fructe oleaginoase originare de pe continentul american: nucile pecan. Mai bogate în antioxidanți decât oricare alte nuci, pot ajuta la reducerea riscului cardiovascular, fiind totodată surse bune de proteine, minerale și vitamine.