Cum să renunţăm la fumat cu ajutorul fitoterapiei

Tabagismul este o intoxicaţie cronică şi acută cu substanţe toxice existente în frunzele de tutun după un consum excesiv şi de lungă durată. Nicotina este implicată în provocarea bolilor cardiovasculare, cu acţiune directă asupra vaselor sangvine şi a celulelor nervoase din creier; creşte tensiunea arterială şi colesterolul din sânge, cu risc de congestie cerebrală şi tromboze vasculare.

Indiferent de sexul fumătorilor, tabagismul se află la originea multor boli:

- afecţiuni cardiovasculare, inclusiv angina pectorală, infarct miocardic, creşterea tensiunii arteriale, arterite obliterante şi tromboze;

- boli pulmonare cronice şi acute, bronşite, tuse tabagică, pneumonie, scleroză pulmonară, emfizem pulmonar, tuberculoză;

- cancere cu diferite localizări (plămâni, laringe, esofag, buze, limbă, pancreas, ficat, stomac, colon, prostată);

- boli gastro-intestinale (gastrite, ulcer gastric şi duodenal, halenă);

- slăbirea reflexelor la conducătorii auto, contribuind la creşterea riscurilor de accidente.

O boală gravă provocată de tabagism este bronho-pneumonia cronică obstructivă (BPOC), care afectează aproximativ 600 de milioane de locuitori pe plan mondial, din care peste 1 milion români. Prin acutizare, boala prezintă câteva simptome distincte: sufocare severă, producerea excesivă de spută, respiraţie şuierătoare, usturime în gât, congestie şi hipersecreţie nazală, tuse, febră, somnolenţă, intoxicare cu CO2, insomnie, depresie psihică, poftă de alimente dulci şi reducerea atenţiei. La o acutizare mai avansată, unul din opt pacienţi necesită spitalizare şi terapie intensivă.

Fumatul este un factor de risc care poate declanşa complicaţii în timpul operaţiilor chirurgicale sau postoperatorii, ducând la afecţiuni circulatorii, pulmonare, infecţioase şi de cicatrizare a rănilor. Riscul acestor complicaţii se reduce semnificativ în cazul renunţării la fumat cu cel puţin două luni înainte de operaţie.

Bărbaţii care fumează peste 15-20 ţigări pe zi vor avea plămânii puternic afectaţi, cu manifestări de la tuse până la cancer pulmonar, arterite obliterante la picioare, chiar cu riscul amputării lor.

Cele mai grave efecte, la femei şi adolescenţi

La femei, consumul de tutun este mult mai dăunător, fiind asociat cu declanşarea multor boli grave, inclusiv cancere de sân, de col uterin, de stomac, colon şi plămâni. La fumătoare creşte, în mod dramatic, incidenţa cancerului pulmonar, mai ales la vârste între 40-60 de ani, ajungând să se apropie de frecvenţa cancerului mamar. Din nefericire, cancerul de plămâni provocat de tabagism se poate finaliza cu decesul pacientelor în numai 5 ani după punerea diagnosticului. Important este şi rolul fumatului asupra îmbătrânirii şi ridării premature a pielii, întrucât provoacă o creştere în derma fumătoarei a secreţiei unei enzime care deteriorează colagenul, cel care asigură elasticitatea, supleţea şi vigurozitatea tenului.

La copii şi adolescenţi există riscul cel mai mare al dependenţei şi intoxicaţiei cu tutun. Această dependenţă se instalează cu o rapiditate surprinzătoare, fiind suficiente numai câteva zile de fumat, întrucât creierul tinerilor, încă în formare, este mai vulnerabil la intoxicaţia tabagică comparativ cu creierul adult.

Nefumătorii care inhalează, fără voia lor, fumul de ţigară din mediul de viaţă (locuinţe, birouri, şedinţe, restaurante, trenuri) vor trebui să beneficieze de o protecţie specială, întrucât se apreciază că fumătorii preiau doar 15% din fum, iar restul de 85% se împrăştie în atmosfera din jur. Fumătorii pasivi, în primul rând copiii, se pot îmbolnăvi de aceleaşi boli ca şi fumătorii activi. Mai întâi apar iritaţii oculare, urmate de afecţiuni ale căilor respiratorii (tuse, bronşite), ulcere, boli coronariene şi unele forme de cancer (pulmonar şi laringian). S-a constatat că un nefumător care stă 20 de ani lângă o persoană ce fumează câte 20 ţigări pe zi acumulează în plămâni circa 4 kg de funingine, prezentând cantităţi mari de nicotină în sânge şi urină.

Toate aceste date demonstrează, fără nici o exagerare, că tabagismul poate fi comparat cu ravagiile generate de tuberculoză, prin caracterul său agresiv şi prin consecinţele nefaste, adesea iremediabile.

Remedii din plante pentru renunţarea la fumat

Simptomele intoxicării cu tutun încep cu dureri de cap, ameţeli, greaţă, vomă, oboseală generală, pierderea memoriei, tremurături, sughiţ, transpiraţii reci, salivaţie abundentă, degradarea dinţilor şi a papilelor gustative, lipsa poftei de mâncare, scăderea rapidă în greutate, uneori leşin.

Tratamentele fitoterapeutice recomandă, în uz intern, folosirea produselor care modifică gustul nicotinei sau acţionează împotriva tulburărilor provocate de lipsa acestui drog:

- infuzie de pedicuţă, numită şi brădişor, preparată din 5 g pulbere uscată şi măcinată la 200 ml apă clocotită: se infuzează 5 minute, se strecoară şi se bea dimineaţa, pe stomacul gol, cu o oră înainte de micul dejun, într-o cură de durată până la abandonarea fumatului, provocând o senzaţie de vomă la aprinderea ţigării;

- infuzie de cimbrişor, 4 linguri la 1 litru apă clocotită; se infuzează 3 minute, se strecoară şi se bea întreaga cantitate fracţionată în doze de 50 ml la intervale de 15-20 minute. La aprinderea ţigării apare senzaţia de vomă care dispare imediat după înlăturarea fumului;

- decoct din rizomi de obligeană, din care se bea câte o lingură, înainte şi după mesele din cursul zilei;

- sirop de creson, din care se ia câte o linguriţă de 8-10 ori pe zi, la intervale de două ore;

- mestecarea unei linguriţe de rizomi sau frunze uscate de obligeană, care se ţine în gură timp de 5-10 minute, de 3-4 ori pe zi, având un gust amar şi aromat, cu efect de diminuare a poftei de fumat şi de respingere a fumului.

Alte tratamente recomandă ceaiuri cu alga brună sau cătunică, decoct din frunze de nuc sau hrean ( două căni pe zi), macerat din usturoi (o cană dimineaţa), leurdă, frunze de pătrunjel, ulei de mentă sau de ricin.

În uz extern se pot aplica pe abdomen cataplasme cu frunze fierte de pelin.

Regimul alimentar

Regimul alimentar va include câteva reţeta care şi-au dovedit eficacitatea:

- seminţe de dovleac (60 g) decojite şi pisate care se amestecă cu 20 g zahăr şi 10 g coji de portocale rase în 160 ml apă; se bea prin înghiţituri rare, iar după 5 ore se ia o lingură cu ulei de ricin;

- seminţe de dovleac (300 g) decojite şi bine pisate, amestecate cu miere de albine pentru a fi consumate dimineaţa, pe nemâncate, iar după câteva ore se ia o lingură de ulei de ricin.

La acest tratament se adaugă o cură cu propolis, drojdie de bere, borş de tărâţe şi oţet de mere.

Se vor evita alimentele cu gust amar (cafea, ciocolată amăruie, bere, sucuri cu cofeină, alcooluri tari, unele mirodenii), care pot trezi dorinţa de fumat. De asemenea, se vor evita alimentele care îngraşă (dulciuri, paste făinoase, pâine) şi se va face înlocuirea lor cu fructe, legume sau alte alimente sărace în calorii.

Sfaturi pentru abandonarea definitivă a fumatului

Pentru abandonarea definitivă a fumatului se propun următoarele acţiuni:

- alegerea perioadei optime de renunţare la fumat, în zile lipsite de stres, fiind preferate concediile petrecute la munte sau în momentul apariţiei unor afecţiuni care impun interzicerea fumatului (gripe, guturai, bronşite, viroze respiratorii, pneumonie, ulcere, infarct miocardic);

- evitarea locurilor cu mulţi fumători (restaurante, cafenele, cluburi, discoteci);

- evitarea fumatului în spaţii închise (birouri, dormitor, camera copiilor);

- renunţarea la fumatul din timpul nopţii şi mai ales la ţigara foarte dăunătoare de dimineaţă, luată pe nemâncate;

- vor fi îndepărtate toate obiectele ispititoare (ţigări, pipe, scrumiere, brichete, chibrituri) care nu vor mai fi lăsate pe masa de lucru sau în buzunarele fumătorului;

- dimineaţa şi seara se va face o baie caldă şi o spălare pe dinţii îngălbeniţi;

- membrii de familie, prietenii şi colegii de muncă, de preferat nefumători, vor susţine ideea renunţării totale şi definitive la fumat întrucât reducerea treptată a numărului de ţigări s-a dovedit ineficace, pacientul căutând uşor noi pretexte de a relua fumatul intensiv;

- în perioada de sevraj, când reapare pofta de fumat, se va mesteca un fruct, un morcov, bomboane mentolate şi se va bea multă apă pentru a elimina toxinele din sânge.

În cazul copiilor şi tinerilor fumători este necesară o educaţie mai atentă, atât în familie, cât şi în şcoli, fără pedepse şi interdicţii severe, dar cu exemplu personal al educatorului, urmărind inocularea convingerii că prin renunţare la fumat scade riscul unor îmbolnăviri grave, creşte speranţa de viaţă şi se pot economisi sume importante din bugetul familiei.

Există opinia că renunţarea la tutun poate duce la creşterea în greutate a corpului, în medie, cu 2-3 kg la bărbaţi şi peste 5 kg la femei. În acest caz se va reduce o cantitate de 300-500 calorii din alimentaţia zilnică, mai ales la carne, mezeluri, sosuri, cartofi prăjiţi, pâine albă, alcool şi cafea.

După reuşita renunţării definitive la fumat va fi înlăturat din organism monoxidul de carbon în timp de 12 ore, va dispare nicotina după 2 zile, se va îmbunătăţi circulaţia sângelui în membrele inferioare după două luni, iar riscul cancerului pulmonar şi al bolilor cardiovasculare se va reduce substanţial după un an.

Tratamentul balnear se va face în orice staţiune de la mare sau, mai ales, de la munte pentru aerohelioterapie, de preferat staţiunile cu ape minerale alcaline, unde se pot face inhalaţii.

* Constantin I. Milică este profesor universitar la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) din IaŞi. Este specializat în fitoterapie şi tratează anual sute de persoane din toate colţurile ţării, prescriind pentru orice boală preparate complexe din plante pe care, cel mai adesea, le ignorăm. A salvat oameni cărora nu li se mai dădeau şanse de supravieţuire, preparatele fiind realizate în laborator, după metode ştiinţifice şi după atenta analiză a fiecărei afecţiuni În parte.