Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Explozie a cazurilor de varicelă în vestul României
După doi ani în care nu a fost înregistrat nici un caz de varicelă în Timiș, medicii se așteaptă în perioada următoare la o creștere semnificativă a numărului de pacienți cu această boală. În ultima săptămână, la Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” din Timișoara au fost evaluați zilnic câte trei-patru pacienți cu varicelă, iar doi copii au fost internaţi pentru supraveghere, din cauza unor complicaţii.
Majoritatea pacienților care au ajuns pentru investigații în Ambulatoriul spitalului au dezvoltat o formă ușoară, care nu a necesitat internare. Doi copii, însă, se află sub supraveghere în unitatea sanitară din cauza unor complicații. Unul dintre ei a dezvoltat o encefalită, dar starea lui este stabilă. Cel de-al doilea este internat pentru monitorizare și investigații suplimentare, având un sindrom febril prelungit, au anunțat reprezentanții spitalului.
Varicela sau vărsatul de vânt este o boală infectocontagioasă manifestată prin apariția unor vezicule pe corp. Virusul care cauzează varicela se transmite pe cale respiratorie, prin aer, sau prin contact direct cu persoana infectată. Boala apare cel mai frecvent iarna și primăvara, dar în ultimii ani s-a observat o extindere a perioadei în care apar astfel de cazuri. Perioada de incubație poate fi între 10 și 21 de zile, în majoritatea cazurilor este însă de două săptămâni. Contagiunea maximă este cu 2-3 zile înainte de apariția erupției pe corp, dar continuă și în timpul formării veziculelor până în momentul în care se desprinde ultima crustă.
Primele simptome sunt cele de subfebrilitate (37-37,5 grade Celsius) sau chiar febră (38-39 grade Celsius), oboseală, dureri de cap, indispoziție și stări de rău, dar și scăderea poftei de mâncare. După cel mult două zile de la primele semne de boală, apar pete roșii pe corp care se transformă în vezicule pline cu lichid. În evoluție normală, dacă nu este ruptă, vezicula scade în volum treptat în 12-24 de ore, începând din centru, apoi se turtește prin reducerea conținutului, care se resoarbe. În a 3-a sau a 4-a zi, vezicula se usucă și se transformă în crustă. Unele elemente eruptive trec direct în stadiul de crustă. Este important ca bolnavul să fie izolat pentru a nu transmite mai departe virusul. În majoritatea cazurilor, nu este necesară evaluarea în spital, pacienții rămânând în evidența și monitorizarea medicului de familie, a explicat asist. univ. dr. Adelina Marinescu, medic specialist boli infecțioase la Spitalul „Dr. Victor Babeș” din Timișoara. Unii pacienți au dezvoltat o complicație și a fost necesară monitorizarea lor atentă, cum este cazul celor doi copii internați la spitalul din Timișoara, dintre care unul cu encefalită. Encefalita se manifestă prin vărsături cauzate de hipertensiune craniană, instabilitate în mers și dureri de cap (cefalee).
Și adulții pot dezvolta forme severe de boală, care se manifestă printr-o suprainfecție la nivelul pielii și poate duce, dacă nu este tratată cu antibiotice, la septicemie. Numărul cazurilor este însă extrem de mic.
Există metode de prevenție a varicelei, prin vaccinare, care asigură protecție pe viață dacă este făcută corect, adică două doze administrate la un interval mai mare de 6 săptămâni. Imunizarea împotriva varicelei nu este în schema completă de vaccinare a copiilor, dar se poate face după vârsta de 9 luni, până la 12 ani. Și adulții pot fi imunizați. Există posibilitatea ca boala să apară și la adulți vaccinați în copilărie, dar aceștia vor face o formă ușoară. Acest lucru este foarte important, deoarece în cazul adulților există un risc mai mare de complicații, în special la cei cu imunitate scăzută, a precizat medicul Adelina Marinescu. (I. M.)