Pericolul din conservele preparate necorespunzător

Medicii ne sfătuiesc să fim atenți la alimentele conservate pe care le mâncăm. Dacă acestea au fost preparate și conservate în con­diții necorespunzătoare, există riscul ca ele să fie contaminate cu bacteria botulinică și să provoace toxiinfecție alimentară.

Capabilă să trăiască în medii lipsite de oxigen, cum este cazul conservelor, bacteria botulinică elimină o neurotoxină foarte periculoasă, care, odată ajunsă în organism, prin consumul alimentelor conservate, atacă sistemul nervos, provoacă paralizii ale mușchilor și chiar decesul. Medicul Tudor Ciuhodaru atrage atenția, pe o rețea de socializare, asupra acestor riscuri. Sfatul său este să nu consumăm alimente conservate dacă observăm că recipientul este bombat și să fierbem orice conservă timp de cel puțin 10 minute.

Deși este o boală rară, botulismul poate evolua în focare epidemice cu caracter sezonier, în special primăvara, după o perioadă mai lungă de depozitare a conservelor făcute în gospodărie. Cele mai frecvente surse de infectare sunt conservele de casă insuficient sterilizate, care creează condițiile necesare pentru transmiterea toxinei botulinice. Fructele, legumele, carnea de vită şi peștele pot deveni surse de botulism atunci când nu sunt respectate cu strictețe regulile de igienă în timpul conservării. Conservele din comerț provoacă ocazional epidemii, dacă au fost depozitate în condiții necorespunzătoare sau manevrate necorespunzător de către cei care le consumă.

Toxina botulinică poate fi inactivată foarte simplu, prin încălzirea conservelor la temperatura de 100°C, timp de 10 minute, spune doctorul Tudor Ciuhodaru. Sporii bacteriei sunt însă foarte rezistenți la căldură, necesitând pentru inactivare expunerea la 120°C, ca în sterilizarea cu aburi sau în oalele cu presiune.

Botulismul transmis prin ali­men­te debutează brusc, de obicei la 18-36 de ore după ingestia neurotoxinei botulinice, iar perioada de incubație poate varia între 4 ore şi 8 zile. Simptomul caracteristic botulismului este paralizia simetrică, manifestată prin vedere dublă, tulburări de vorbire şi/sau dificultate la înghițit; apoi, semnele paraliziei progresează, deseori rapid, de la nivelul capului, cuprinzând gâtul, brațele, toracele şi mem­brele inferioare. Dacă sunt afectați mușchii implicați în procesul de respirație, se poate ajunge la insu­ficiență respiratorie şi la deces.

Un alt simptom este căderea pleoapelor, iar la aproape jumătate dintre pacienți se observă pupilele dilatate sau fixe. Greața, vărsăturile şi durerile abdominale pot să apară înainte sau după debutul paraliziei, iar constipația şi retenția de urină fac parte adesea din tabloul clinic. Sunt frecvente simptome ca amețeala, vederea încețoșată, gura uscată şi uneori durere şi uscăciunea în gât. Pacienții sunt în general alerți şi orientați, însă pot fi şi somnolenți, agitați şi anxioși. Tipic, febra este absentă.

Învățați să recunoașteți primele simptome. Nu amânați prezentarea la spital atunci când, după 18-36 de ore de la consumul de alimente conservate în casă, insuficient preparate termic, apar semnele de paralizie simetrică progresivă descendentă, fără febră sau afectare senzorială, atrage atenția medicul Tudor Ciuhodaru pe contul său de Facebook. (I. M.)