Plantele, surse de fibre şi de compuși cu efecte antimicrobiene, antioxidante și antiinflamatorii

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Sănătate

Un articol de: Elena Blănaru - 12 Ianuarie 2026

Traversăm o perioadă în care se înregistrează un număr mare de cazuri de gripă, situaţie cauzată, în primul rând, de mutațiile pe care le suferă virusul gripal şi care dezarmează sistemul imunitar. Această capacitate de modificare constantă a structurii face ca fiecare sezon de gripă să vină cu propria tulpină virală, ceea ce explică necesitatea creării unor noi și noi vaccinuri. Pe de altă parte, imunitatea noastră este influențată și de stilul de viață: de alimentație, nivelul de activitate fizică, stres.

Gripa este o boală infecțioasă foarte contagioasă, afectând anual între 5% și 15% din populația lumii. În general, simptomele comune ale gripei apar în maximum 3 zile de la infectare și persistă aproximativ o săptămână. Acestea constau în durere de cap, oboseală, stare de slăbiciune, tuse uscată, durere în gât, rinoree, febră, frisoane, dureri musculare, uneori și stare de vomă și/sau diaree. Intensitatea simptomelor variază mult de la o persoană la alta.

Răspunsul imun constă în totalitatea evenimentelor ce au loc în organism, cu scopul de a limita și chiar a inhiba înmulțirea și răspândirea unui agent patogen, în acest caz, virusul gripal. La aceste evenimente participă mai multe tipuri de celule imunitare, ca și o serie de substanțe speciale, precum interferonii și interleukinele. Anticorpii sunt, de asemenea, substanțe produse de o anumită categorie de celule imunitare, limfocitele B, care, spre deosebire de cele amintite anterior, prezintă specificitate față de antigen.

Astfel, anticorpii sunt creați pentru un anumit antigen, sinteza lor necesitând, adesea, o anumită perioadă de timp în care, de regulă, sistemul imunitar încearcă să țină infecția sub control prin alte mecanisme, precum febra și limfadenopatiile. Acestea din urmă apar ca urmare a cantonării celulelor imunitare și a patogenilor la nivelul ganglionilor limfatici, unde agenții infecțioși sunt „ținuți prizonieri”.

Febra, edemele (adică umflarea țesuturilor - a mucoasei faringiene, laringeale etc.), eritemul (înroșirea acestora) sunt semne de inflamație acută, mecanisme menite să limiteze răspândirea în organism a agentului infecțios și să favorizeze transportul celulelor imunitare la nivelul zonei infectate.

Eficiența acestor procese depinde într-o măsură importantă de moleculele aduse în organism din dietă, de echilibrul hormonal, îndeosebi în ceea ce privește hormonii de stres, și de nivelul de oxigenare a țesuturilor ca urmare a mișcării fizice.

Acest răspuns imun descris sumar în rândurile de mai sus nu este generat doar odată cu pătrunderea agentului patogen în organism. Simpla vedere a unei persoane care tușește poate declanșa o parte din aceste reacții, organismul pregătindu-se anticipat pentru o posibilă confruntare, prin producerea de celule ale primei linii de apărare.

Alături de măsurile de igienă cunoscute - spălarea frecventă a mâinilor, în special înainte și după utilizarea toaletei și după contactul cu diferite suprafețe, evitarea contactului cu persoane care prezintă semne de gripă și răceală - stau și deja amintitele aspecte ale stilului de viață: dieta, mișcarea și odihna.

Sensibilitatea față de infecția virală se datorează, în mare parte, procesului inflamator generat ca răspuns la invazia virusului. Unele persoane prezintă gene care codifică sinteza unui număr mai mare de molecule inflamatorii. Aceste persoane sunt cele care manifestă mai intens simptomele bolii. Persoanele așa-zis rezistente la boală manifestă moderat simptomele, trecând cu ușurință peste infecție datorită activării unor gene responsabile de răspunsul antiinflamator și antioxidant.

Inulina şi înmulțirea bifidobacteriilor

Dieta este unul dintre cei mai importanți factori cunoscuți pentru modularea procesului inflamator. Fibrele joacă un rol aparte, îndeosebi prin impactul asupra microbiotei intestinale, care se hrănesc cu acestea. În urma procesului fermentativ, bacteriile produc acizi grași cu lanț scurt care, prin efectul pe care îl au asupra celulelor imunitare de la nivelul intestinului, reduc semnificativ inflamația, împiedicând astfel un răspuns imun exagerat.

Un studiu publicat în anul 2018 sugerează faptul că această acțiune antiinflamatoare a acizilor grași cu lanț scurt rezultați din fermentarea fibrelor are un rol important inclusiv în modularea răspunsului imun față de virusul gripal. În studiul respectiv au fost folosite fibre care se găsesc în alimente precum anghinare, banane, sparanghel, usturoi, ceapă, praz, ovăz. Aportul crescut a redus intensitatea simptomelor și leziunile pulmonare cauzate de virus și de răspunsul imun exagerat. Totodată, s-a observat o creștere a activității unei anumite categorii de celule imunitare, limfocite CD8, specializate pentru eliminarea virusurilor.

Fibrele sunt componente alimentare nedigerabile. Prin urmare, ele nu traversează peretele intestinal, impactul lor asupra sistemului imunitar fiind unul indirect, dar, după cum putem vedea, foarte important. Creșterea aportului de inulină, tipul de fibră dominantă în alimentele enumerate mai sus, a determinat înmulțirea bifidobacteriilor din intestinul subțire și creșterea semnificativă a nivelului de acid butiric, unul dintre cei trei acizi grași cu lanț scurt.

Legătura dintre microbiom, diversitatea acestuia și procesele inflamatorii ne atrage atenția și asupra administrării nepotrivite a antibioticelor. Există două efecte majore ale unui antibiotic: din punct de vedere terapeutic, elimină microorganismele infecțioase, dar elimină și alte bacterii, neinfecțioase, care contribuie la biodiversitate și la echilibrul natural dintre tulpinile rezistente și cele sensibile. Astfel, una dintre consecințele negative ale utilizării antibioticelor constă, de aceea, în distrugerea ecologiei naturale microbiene. Un studiu din 2019 sugerează faptul că reducerea biodiversității microbiomului intestinal ca urmare a antibioterapiei poate afecta negativ eficiența vaccinului antigripal. Acest fapt se datorează tocmai capacității microbiomului de a regla răspunsul imun față de un agent infecțios.

O dietă în care plantele constituie baza furnizează nu doar fibrele necesare, ci și o varietate de compuși cu efecte antimicrobiene, antioxidante și antiinflamatorii. Câteva alimente cunoscute pentru aceste proprietăți sunt varza kale, broccoli, sfecla roșie, ciupercile, fructele de pădure.

O metodă facilă de includere a unora dintre alimentele amintite este smoothie-ul. Iată două rețete rapide, gustoase și pline de nutrienți valoroși: