Atunci când metodele de investigație devin insuficiente pentru o diagnosticare corectă, intervine biopsia, cea mai eficientă investigație prin care medicul poate să confirme sau să excludă existența unor
Reţete de post
Pentru că suntem în post, astăzi vom pregăti o reţetă uşoară şi gustoasă pe bază de usturoi.
Dovlecei cu usturoi
Ingrediente: 2 dovlecei, 5 căţei de usturoi, 2 linguri ulei de măsline, 1 legătură de pătrunjel, sare, piper.
Preparare: Dovleceii se spală, se şterg de apă şi se taie rondele (nu se curăţă de coajă). Uleiul de măsline se amestecă cu usturoiul pisat. Într-o tigaie mai mare se toarnă compoziţia de ulei şi usturoi. Când uleiul s-a încins, se aşază în tigaie feliile de dovlecel. Se rumenesc pe amândouă părţile. Rondelele de dovlecei se scot din tigaie, se aşază pe un platou şi se ornează cu pătrunjel tocat.
Istoria usturoiului
Cuvântul usturoi (engleză „garlic“ ) este derivat din două cuvinte arhaice englezeşti „spear“ care înseamnă „lance, suliţă“ şi „leac“ ce provine din cuvântul „leek“, ce se traduce prin „praz“.
În Grecia antică, Hipocrate, părintele medicinei moderne, folosea usturoiul în tratarea infecţiilor, a rănilor şi a bolilor intestinale. Soldaţii romani credeau că usturoiul le dă curaj, forţă şi energie pentru a cuceri lumea. Şi vechii egipteni considerau usturoiul un bun medicament şi îl utilizau în formule terapeutice la tratarea durerilor de cap, a problemelor de inimă, a slăbiciunii trupului şi a viermilor intestinali.
Multe secole de-a rândul, usturoiul a fost privit ca o forţă benefică împotriva răului. De aici şi legendele, potrivit cărora ustoroiul este folosit împotriva îndepărtării duhurilor rele.
Unii oamenii iubesc cu adevărat usturoiul încât nu numai că nu pot trăi fără să consume usturoi, dar şi organizează festivaluri în cinstea lui. Astfel, cel mai renumit este festivalul Gilroy din Statele Unite ale Americii, care are loc anual, în ultima săptămână din luna iulie.
Dovlecelul în bucătăriile lumii
Cuvântul „dovlecel“ provine din italienescul „zucchino“ care înseamnă „bostănel“, ce îşi are, la rândul lui, etimologia în cuvântul de orginie indiană „skutasquash“, ce s-ar traduce prin „ceea ce este verde mănâncă verde“. Christofor Columb a fost cel care a adus seminţele în zona Mediterană şi Africa.
Dovleceii sunt pregătiţi după diverse metode. Sunt fierţi, puşi la grătar, înăbuşiţi, prăjiţi sau folosiţi la sufleuri, ori se pot mânca cruzi în salate.
Italienii folosesc la gătit şi floarea galbenă a dovlecelului, mai ales la spaghete şi pizza.
În Franţa, dovleceii reprezintă un ingredient principal pentru ratatouille, un meniu de legume pregătit cu ulei de măsline şi gătit la o temperatură joasă.
Bucătăria turcească foloseşte dovlecelul la pregătirea „mücver“, un fel de clătite cu dovlecei care se prepară din făină, ouă şi dovlecei sfărâmaţi. Compoziţia este prăjită în ulei de măslin şi consumată cu iaurt.
În Libia, dovleceii sunt înăbuşiţi cu carne tocată şi orez, la care se adaugă diverse ierburi.
Şi în Bulgaria dovlecelul se bucură de popularitate. Dovleceii se consumă prăjiţi, alături de un sos pregătit din iaurt, usturoi şi mărar.
Grecii mănâncă dovleceii prăjiţi sau fierţi cu alte legume. În perioade de post, mâncărurile de dovlecei constituie un fel principal. Şi grecii, la fel ca italienii, folosesc flori galbene de dovlcel şi le consumă înăbuşite fie cu brânză feta sau cu un amestec de orez şi ierburi, fie gătite la cuptor cu sos de roşii.