La mulți ani!

În prag de An Nou, urarea „La mulți ani!” este nu doar tradițională, ci și firească, mai ales dacă e spusă din suflet și nu doar ca un automatism.

Mai rămâne însă să ne întrebăm cel fel de ani. Altfel spus, ce fel de viață.

Astăzi, medicina și sociologia pun accent nu atât pe durata vieții - deși aceasta a crescut semnificativ din vremurile nu foarte îndepărtate, când era o performanță să atingi peste 60 de ani -, cât pe calitatea ei.

Ne gândim în primul rând la sănătate, desigur. Dar nu numai atât. Calitatea vieții implică multe alte dimensiuni, precum bucuria, fericirea, succesul (personal, familial, social), implicit sentimentul de împlinire, utilitatea („să nu faci umbră degeaba pământului”, spune înțelepciunea populară), un nivel cât mai scăzut de stres, cât mai puțină răutate (a ta față de alții, a altora față de tine), un nivel cât mai ridicat de bunătate și empatie (idem) și, nu în ultimul rând, un nivel cât mai ridicat de spiritualitate.

Anul care stă să înceapă, 2025, este unul cu totul special pentru Biserica Ortodoxă Română, pentru toți slujitorii ei și pentru toți credincioșii, căci este Anul Centenar, în care se vor împlini 140 de ani de la recunoașterea Autocefaliei, în aprilie 1885, și 100 de ani de la ridicarea sa la rangul de Patriarhie, în februarie 1925.

Anul Centenar a fost declarat ca atare prin Legea 53/2024. Drept urmare, Parlamentul, Administrația Prezidențială, Guvernul, autoritățile administrației publice locale, precum și instituțiile publice aflate în subordinea sau coordonarea acestora vor putea organiza din proprie inițiativă evenimente aniversare.

„Prezenta propunere legislativă prin care dorim ca anul 2025 să fie declarat «Anul Centenar al Patriarhiei Române» creează cadrul, prilejul, dar și datoria de a omagia cu recunoștință memoria tuturor acelora care s‑au ostenit pentru recunoașterea oficială a Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române și dobândirea rangului ei de Patriarhie”, se arăta în motivația proiectului publicat pe site‑ul Camerei Deputaților.

Un secol de Patriarhie! Un secol în care Biserica a trecut prin multe și grele încercări, în special în perioada comunistă, când s‑au demolat zeci de biserici, iar altele au scăpat doar prin translatarea lor și, de regulă, ascunderea în spatele blocurilor, o tristă eră în care credința a fost pusă la index și riscai să fii luat la întrebări la serviciu dacă se afla că mergi la slujbe, dar mai ales o epocă la începuturile căreia 2.398 de clerici au fost victime ale represiunii comuniste, dintre care 1.725 de ortodocși.

Dar Biserica a supraviețuit și, dacă nu foarte mulți credincioși îndrăzneau să frecventeze regulat bisericile, curțile acestora dădeau pe dinafară de oameni, ca și azi, măcar în noaptea de Înviere, când autoritățile închideau ochii la procesiunile mulțimilor către și dinspre locul în care luau Lumină, la sfârșitul celebrării străzile localităților devenind adevărate fluvii de lumânări aprinse. N‑au îndrăznit să încerce să oprească asta! Iar într‑o duminică de Paște, când fuseserăm chemați la serviciu (căci așa se făcea!), un coleg din minister ne‑a povestit: „M‑am întâlnit cu tovarășul ministru. Azi! Și ce era să‑i spun eu, azi, tovarășului ministru!? I‑am spus «Hristos a înviat!» Și el ce era să‑mi răspundă!? Mi‑a răspuns «Adevărat a înviat!»”

Așadar, iubiți cititori ai Ziarului Lumina, din inimă vă spun și eu:

La mulți ani cu credință, bunătate și sănătate!