Persoanele care petrec în timpul zilei mai mult de zece ore și jumătate stând pe scaun sau întinse pe canapea au un risc crescut de insuficiență cardiacă, infarct sau accident vascular cerebral chiar dacă în re
Sfaturi pentru o dietă echilibrată a copilului
Alimentația are un rol fundamental pentru dezvoltarea copiilor și sănătatea lor. Părinții trebuie să fie atenți atât la nevoile nutriționale specifice vârstei copilului, dar și la obiceiurile alimentare din familie, pentru că cei mici le imită, iar acestea își vor pune amprenta pe preferințele lor alimentare. Specialiştii atrag atenţia că o relație echilibrată cu mâncarea se dezvoltă din copilărie.
Copiii au nevoie de nutrienți de calitate, repartizați în 3 mese principale și 1-2 gustări, scrie medicul nutriționist Mihaela Bilic pe contul său de Facebook, unde prezintă câteva reguli de care părinții ar trebui să țină cont în alimentația copilului. Stomacul unui copil este mic și se umple rapid. Instinctiv, micuțul va prefera produsele concentrate în calorii (brânzeturi, mezeluri, dulciuri) și va evita legumele. Este normal, creștem din grăsime și zahăr, nu din apă și fibre, subliniază nutriţionistul. Până la vârsta de 5 ani, tubul digestiv este sensibil și incomplet dezvoltat. De aceea, este bine ca părinții să nu le dea copiilor prea multe cereale integrale și fibre. „Dați copiilor pâine albă și legume prelucrate termic, ca să limitați aportul de fibre insolubile și riscul de intoleranțe digestive”, explică medicul Mihaela Bilic.
Dieta recomandată copiilor va conține 55 la sută grăsime, iar peștele gras se recomandă de cel puțin două ori pe săptămână. Copiii trebuie să bea lapte integral. Grăsimea din lapte, unt și brânzeturi asigură aportul de acizi grași și vitamine liposolubile necesare funcționării sistemului nervos. Produsele lactate au efect de prevenire a obezității și contribuie la creșterea în înălțime, laptele fiind principala sursă de calciu și vitamina D pentru un copil.
Părinții trebuie să fie atenți și la sucul de fructe, deoarece consumat în exces predispune la obezitate infantilă și atacă smalțul dinților. Consumul de suc, chiar și natural, nu trebuie să depășească jumătate de pahar pe zi. Băutura ideală pentru copii este apa, iar fructele trebuie mâncate ca atare, mestecate. Zahărul și mierea sunt produse fără valoare nutritivă, predispun la îngrășare și dezvoltă la copii preferința pentru gustul dulce. Apelați la fructe, plăcinte, înghețată și deserturi pe bază de lapte, sunt cele mai sănătoase deserturi, recomandă medicul nutriţionist.
La copii, creșterea în greutate este în medie de 2-3 kg/an, iar în înălțime copiii cresc în medie 6-8 cm/an. Pentru a susține acest ritm, alimentația celor mici trebuie să fie variată, cu produse hrănitoare, care să acopere nevoile organismului: ouă, carne și pește, făinoase, leguminoase și produse lactate. Este bine să se acorde atenție și diversificării gustului: copiii trebuie să se obișnuiască cu o paletă largă de arome și consistențe alimentare.
Până la vârsta de 5 ani, porția corectă pentru un copil este jumătate din porția unui adult. După această vârstă, porția va creşte la două treimi din cea a unui adult. Copiii nu pot și nu trebuie forțați să mănânce mai mult decât au nevoie și trebuie încurajați să țină cont de semnalele transmise de propriul corp. De asemenea, mâncarea nu trebuie folosită ca recompensă și nici ca o formă de pedeapsă sau mijloc de alungare a plictiselii, tristeții și supărării.
Copiii nu au dezvoltată capacitatea de a alege o dietă echilibrată, de aceea nu pot fi lăsați să ia singuri decizii alimentare. Părinții trebuie să le ofere o gamă cât mai largă de produse sănătoase, din care cel mic să aleagă ce vrea să mănânce.
Copiii sunt oglinda părinților și vor imita obiceiurile alimentare pe care le văd în casă, de aceea este important ca întreaga familie să aibă un stil de viață sănătos. Evitați produsele ambalate și ultraprocesate, respectați ritmul meselor, eliminați ronțăielile, consumați mâncare gătită și stați la masă împreună - educația alimentară se face în copilărie!, concluzionează dr. Mihaela Bilic. (I. M.)