Dificultăţile materiale, violenţa în familie sau neglijarea copiilor de către părinţii plecaţi în străinătate reprezintă doar câţiva dintre factorii favorizanţi care duc la abandonarea studiilor. "Abandonul şcolar se resimte în cadrul familiilor cu probleme sociale: violenţă, familii monoparentale, întrucât copiii nu sunt supravegheaţi cu atenţie, dar mai ales în familiile sărace, unde nivelul de trai este scăzut. Părinţii acestor copii sărăci preferă să-i trimită pe copii la muncă, în loc să le asigure o educaţie corespunzătoare", a atras atenţia pr. Ionuţ Bogdan Văduva, coordonator servicii sociale în cadrul Centrului de Consiliere şi Terapie de Familie "Patriarh Justinian Marina" Bucureşti.
Elevii abandonează şcoala din diverse motive, localizate de cele mai multe ori la nivelul familiei. Dificultăţile materiale, dezorganizarea familiei, modelul educaţional oferit de părinţi sau fraţi, implicarea în activităţi aflate la limita legii sau repetenţiile repetate şi frecvente şi integrarea insuficientă în colectivul clasei de elevi, dar şi comunicarea insuficientă la nivelul profesor/elev, profesor/părinte, elev/elev stau la baza acestui fenomen.
După cum constată Raportul asupra stării sistemului de învăţământ - 2008, în perioada 2001-2007, rata abandonului şcolar (calculat pe baza metodei "intrare-ieşire"), atât pe ansamblul învăţământului primar şi gimnazial, cât şi la nivelul fiecăruia dintre cele două cicluri, a înregistrat un trend continuu ascendent. Ca urmare, în această perioadă, valoarea indicatorului a crescut cu peste 50% atât în clasele I-VIII (de la 1,2% în anul şcolar 2001/2002 la 2,0% în 2007/2008), cât şi în ciclul primar (de la 1% la 1,7%) şi gimnazial (de la 1,4% la 2,3%). Spre deosebire de această perioadă, anul şcolar 2007/2008 marchează pentru prima dată o tendinţă pozitivă în ceea ce priveşte abandonul, tendinţă manifestată atât pe total, cât şi în mediul urban şi la populaţia şcolară feminină, se arată în Raportul asupra stării sistemului naţional de învăţământ, elaborat în 2009 de Ministerul Educaţiei.
Astfel, la nivelul anului 2007/2008, pe ansamblul învăţământului primar şi gimnazial, rata abandonului a înregistrat, pe total populaţie şcolară, 1,9%, faţă de 2,0% în anul anterior, în cazul elevilor din mediul urban scăderea a fost de la 2,2% la 1,7%, iar la fete de la 1,8% la 1,7% (la băieţi s-a menţinut constantă - 2,2%).
Semnalele pozitive sunt atenuate, însă, de valoarea indicatorului corespunzătoare mediului rural, aceasta crescând de la 1,8% la 2,2%, potrivit datelor Ministerului Educaţiei.
Nivelul relativ ridicat al abandonului pe parcursul perioadei de referinţă poate fi generat, pe lângă alţi factori individuali, familiali sau şcolari, de amploarea fenomenului migraţiei forţei de muncă (copiii care îşi urmează părinţii în străinătate, chiar dacă îşi continuă studiile, ies din evidenţele şcolare).
Potrivit datelor Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, rata abandonului şcolar în învăţământul obligatoriu este mai ridicată decât la alte cicluri de învăţământ.
Cum încearcă şcoala să diminueze rata abandonului şcolar
"Se observă o relativă creştere a abandonului şcolar de la 0,73% în anul 2008 la 0,95% în anul 2009. Această creştere se înregistrează în special din cauza accentuării sărăciei familiilor (în anul 2008 se înregistrau 240 de cazuri, iar în anul 2009 numărul lor a crescut la 311 cazuri). De asemenea, la cauzele care stau la baza acestui fenomen le putem aminti pe cele de natură cultural-educativă şi socială - familie incompletă, conflictuală sau dezmembrată, eşec şcolar, fuga de acasă, elevi cu părinţi plecaţi în străinătate, cerşetorie, familii de romi, copii traficaţi, căsătorie, sarcină, etc", a declarat prof. Sabina Manea, purtător de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Judeţean Iaşi, care a subliniat şi mijloacele prin care se încearcă prevenirea abandonului şcolar: programe de monitorizare şi îmbunătăţire a frecvenţei, identificarea elevilor cu risc de abandon, activităţi de consiliere psihopedagogică pentru elevi, părinţi şi cadre didactice, vizite la domiciliul elevilor în situaţii de risc. "Printre activităţile de prevenire a abandonului şcolar trebuie amintite parteneriatele educaţionale cu diverse instituţii, cum ar fi Biserica, Poliţia, Primăria sau ONG-urile, dar şi cooperarea cu mediatorii şcolari. Activităţile extraşcolare sunt şi ele importante în acest demers", a mai precizat prof. Sabina Manea.
"Despărţirea părinţilor l-a marcat şi a pierdut un an de şcoală"
Părinţii care se confruntă cu această problemă a abandonului şcolar pot apela la serviciile de consiliere din cadrul Centrului de Consiliere şi Terapie de Familie "Patriarh Justinian Marina" Bucureşti. După cum a precizat părintele Ionuţ Bogdan Văduva, coordonatorul serviciilor sociale, au existat părinţi care au cerut ajutorul. "Pot aminti aici cazul unei mame care, cu câţiva ani în urmă, a apelat la Centrul de violenţă, fiind victimă a acestui fenomen, o mamă care s-a luptat cu principiile soţului şi a hotărât să plece de acasă începând o nouă viaţă. După rezolvarea problemelor, a obţinut şi custodia celor trei copii, însă s-a lovit de refuzul unuia dintre copii de a merge la şcoală. S-a adresat din nou Centrului Comunitar de Servicii Sociale "Patriarh Justinian Marina", solicitând ajutorul psihoterapeutului. Copilul a pierdut un an de şcoală deşi rezultatele lui erau bune, la baza acestui eşec stând violenţa în familie, care l-a afectat direct, dar mai ales despărţirea părinţilor", a mărturisit preotul Ionuţ Bogdan Văduva, coordonatorul serviciilor sociale din cadrul Centrului de Consiliere şi Terapie de Familie "Patriarh Justinian Marina" Bucureşti.
Părintele a precizat că abandonul şcolar se resimte cu atât mai mult în cadrul familiilor cu probleme sociale: violenţă, familii monoparentale, deoarece copiii nu sunt supravegheaţi cu atenţie în familiile sărace unde nivelul de trai este scăzut. "Părinţii acestor copii săraci preferă să-i trimită pe copii la muncă decât să le ofere o educaţie corespunzătoare. Eu cred că schimbarea vine atunci când părinţii se ocupă cu interes de educarea copiilor, atunci când părintele vorbeşte deschis cu copilul, atunci când mustrarea părintească se face cu blândeţe, nu cu ceartă sau ameninţare, atunci când părinţii vor înţelege că cei mici au nevoie de afecţiune, de dragoste. Acolo unde există abandon şcolar, părinţii trebuie să realizeze că doar schimbând ceva în modul de relaţionare şi trimiţând copiii la şcoală se vor simţi mai împăcaţi sufleteşte", a mai îndemnat părintele Văduva.
UNICEF: Menţinerea copiilor la şcoală, o problemă în România
Din analizele obţinute de UNICEF rezultă o creştere de 10% a absenteismului şcolar, iar prognoza privind impactul crizei economice estimează o creştere a populaţiei afectate de sărăcie, iar acest lucru va conduce indubitabil la creşterea fenomenului de abandon şcolar.
"Intervenţiile trebuie derulate pe mai multe niveluri: la nivelul copilului şi al familiei trebuie asigurat accesul la prestaţiile şi serviciile sociale comunitare, inclusiv la serviciile de educaţie parentală. La nivelul comunităţii trebuie derulate campanii de conştientizare a importanţei pe care o are educaţia pentru ieşirea din cercul vicios al excluziunii sociale şi pentru mobilizarea actorilor comunitari în rezolvarea problemelor concrete ale comunităţii respective care împiedică participarea la educaţie. La nivelul şcolii intervenţiile trebuie să ţintească formarea managementului şcolii şi a cadrelor didactice pentru crearea unui mediu prietenos în şcoală", precizează UNICEF.
