Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Timp liber La pas, prin staţiunea prahoveană Cheia

La pas, prin staţiunea prahoveană Cheia

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Timp liber
Un articol de: Raluca Brodner - 31 Iulie 2009

La poalele muntelui Ciucaş (Carpaţii Orientali), pe valea râului Teleajen, se găseşte staţiunea Cheia. Oricine se încumetă să urce până la altitudinea de aproximativ 871 m va fi plăcut surprins să descopere o privelişte de un verde crud, cu aer curat, puternic ozonat. Aşezată într-o depresiune intramontană, ca în căuşul unei palme, Cheia este păzită de crestele împădurite de fag şi brad ale Munţilor Bratocea (Vârful Ciucaş, în nord), Culmea Zăganu (Vârful Gropşoarele, la est) şi Muntele Babeş (Vârful Bobu, în vest).

Bucureştenii care nu dispun de maşină personală pot ajunge la Cheia, staţiunea prahoveană aflată la 60 km nord de Ploieşti, în comuna Măneciu, cu microbuzul. Sunt curse zilnice care pleacă din Capitală spre Cheia şi retur, la un preţ convenabil. Dacă alegeţi trenul ca mijloc de transport, trebuie ştiut că în Cheia nu există gară.

Odată ajunşi în localitate, veţi constata că staţiunea seamănă tot mai mult cu un sat de vacanţă. După numărul vilelor imense, adesea nelocuite, zona pare locul perfect pentru cei cu bani, care îşi doresc o casă la munte.

Nu zăbovim prea mult asupra acestui aspect, pentru că împrejurimile sunt încântătoare, aerul puternic ionizat, bogat în raze ultraviolete (e drept, cu o presiune atmosferică relativ scăzută), însă e linişte, răcoare, un loc prielnic pentru odihnă. Cu o climă specifică zonei intramontane, verile sunt răcoroase (temperatura medie este 16 grade Celsius), iar iernile blânde (în luna ianuarie, temperatura este de - 4 grade Celsius).

Este un loc prielnic pentru activităţi recreative pentru toate categoriile de vârstă.

Mai mult, cei diagnosticaţi cu hipertiroidism, rahitism, anemii, dereglări de creştere sau astenii nervoase îşi găsesc leac aici, la poalele munţilor tămăduitori.

Oferta de cazare accesibilă pentru orice buzunar este una variată, de la cabane, la pensiuni şi hoteluri, locuri pentru camping.

Repere spirituale

Dincolo de atracţiile naturii, zona are câteva repere spirituale care merită bifate în acest traseu. Aşadar, în imediata apropiere a staţiunii, se află Mănăstirea Cheia, un lăcaş de cult de călugări, situat pe malul drept al pârâului Tâmpa. Cu un trecut greu încercat, pe care nu-l vom detalia aici, însă merită reţinut că biserica de astăzi a fost construită în perioada 1835-1839, iar pictura îi aparţine marelui artist Gheorghe Tattarescu, executată în 1837.

La 8 km de Cheia se găseşte Mănăstirea de maici Suzana, aşezată pe valea Teleajenului, într-o oază de linişte şi verdeaţă.

Pelerinul trebuie să ajungă şi la Mănăstirea Zamfira, în comuna Lipăneşti, la 15 km nord de Ploieşti. Lăcaşul de cult se remarcă prin pictura realizată în întregime de marele pictor român Nicolae Grigorescu.

În sfârşit, la mai puţin de 5 km de Ploieşti, se găseşte Mănăstirea Ghighiu, din comuna Bărcăneşti. Lăcaşul de cult a fost întemeiat în 1601, reconstruit din piatră în anul 1859 şi pictat de acelaşi Gheorghe Tattarescu.

Obiective şi trasee turistice

Cât priveşte obiectivele turistice care merită a fi vizitate în localitatea Cheia, amintim Muzeul de Antropologie „Francisc Rainer“ (creatorul şcolii antropologice româneşti), care nu este foarte departe de ansamblul mănăstiresc din sat. Acest muzeu, nou-înfiinţat, este o excepţie în comparaţie cu alte asemenea repere culturale din ţară, deoarece îşi are sediul într-o casă turn, recondiţionată, îngrijită, în care Rainer a locuit ocazional, în vacanţe.

La câţiva paşi depărtare de casa memorială a antropologului român este Muzeul „Flori de Mină“. În schimbul unei sume infime, plătită la intrare, puteţi admira vitrine întregi cu peste 300 de exponate, variate ca formă şi cromatică: cuarţ, pirită, calcit, stibină, baritină etc.

Cei obişnuiţi cu urcuşul bolovănos al muntelui se pot avânta în drumeţii, excursii şi pot practica alpinismul pe versanţii Ciucaş, Zăganu, Tigăile Mari sau Cheile Cheiţei. Merită de văzut şi Sfinxul Bratocei, declarat monument la naturii, care este la o distanţă de 10 km de Pasul Bratocea.

De asemenea, pe perioada iernii, aici se pot practica şi sporturi specifice anotimpului alb, cu atât mai mult cu cât drumul spre staţiune este practicabil în orice perioadă a anului.

Cât priveşte pescarii, aceştia îşi pot arunca undiţele în Lacul de acumulare de la Măneciu, înconjurat de pădure, care se întinde la mai puţin de 20 km de Cheia.

Pentru o vacanţă liniştită, într-un loc în care să aveţi parte de odihnă şi recreere, alegeţi staţiunea Cheia numai şi pentru câteva zile, cât să vă aveţi o şedere plăcută într-un mediu benefic, în primul rând sănătăţii.