Smerenia este una dintre temele-cheie ale părinților deșertului pentru că este, până la urmă, unul dintre aspectele practice de maximă importanță ale spiritualității creștine. Avva Isidor Pelusiotul
Smerenia este una dintre temele-cheie ale părinților deșertului pentru că este, până la urmă, unul dintre aspectele practice de maximă importanță ale spiritualității creștine. Avva Isidor Pelusiotul
Duminica întâi după Rusalii (Matei 10, 32‑33; 37‑38; 19, 27‑30) Zis‑a Domnul către ucenicii Săi: Oricine va mărturisi pentru Mine înaintea oamenilor, mărturisi‑voi și Eu pentru el înaintea
Smerenia, alături de asceză, dar cu o importanță mai mare, îi preocupă constant pe părinții și maicile deșertului. Amma Teodora reflectează asupra acestei virtuți și a locului pe care îl ocupă în
În optica lumii contemporane, virtutea smereniei este receptată drept o atitudine sau un mod de viață desuet, prin care omul este incapabil să facă față provocărilor sociale violente și care cer, ca metodă de
În cazul unui sfânt în general, însăşi viaţa lui sfinţită, înscrisă în istoria Bisericii, este cea mai mare minune şi izvor al tuturor celorlalte fapte minunate, cum ar fi vindecările de boli, învăţăturile inspirate, prorociile sau altele asemănătoare, prin care Biserica sesizează sfinţenia unui membru al ei. Cu privire la viaţa Sfântului Serafim de Sarov (1754-1833), este important să se insiste pe adânca şi permanenta lui smerenie, caracteristică ce i-a permis să dobândească toate celelalte daruri şi virtuţi.
În Sfânta Evanghelie se întâlnesc numeroase paradoxuri: primii vor fi ultimii, cel mai mare va fi slujitorul tuturor, cei care plâng se vor bucura, cel care moare va trăi… Paradoxul
Sărbătoarea Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos reprezintă pentru noi ortodocşii arătarea iubirii milostive a lui Dumnezeu pentru lume. Fiul lui Dumnezeu Cel veşnic S-a făcut Om din Preasfânta Fecioară
Duminica a şasea din Postul Mare (a Floriilor) Ca Fiul lui Dumnezeu să poată umple firea omenească de „slava“ Sa, „slavă ca a Unuia născut din Tatăl, plin de h
Patericul este plin de felurite "probe" sau încercări la care sunt supuşi, în chip pedagogic, aspiranţii la monahism sau chiar tinerii călugări. O astfel de relatare cuprinde şi apoftegma 17 despre avva Antonie:
Predică tematică la Duminica Vameşului şi a Fariseului (Luca 18, 10-14) "Zis-a Domnul pilda aceasta: Doi oameni s-au dus la templu ca să se roage: unul era fariseu şi celălalt vameş. Fariseul, stând, aşa se
Dacă iară şi iară al ritualităţii şi scriiturii bizantine nu trebuie văzut ca o stereotipă repetiţie, la fel de mult e nevoie să se evite înţelegerea sa în registrul magic-incantatoriu. Atunci unde ar
Poate greşesc, dar mi se pare că unii oameni au o predispoziţie spre smerenie. Ce părere aveţi? Sunt de acord şi îi felicit pe oamenii aceştia, numai să fie cu adevărat smeriţi. Această virtute apropie
Risipirea gândurilor este semn al mândriei? Cel smerit are vreodată gândurile risipite? Cel smerit are şi el gânduri risipite, după cum spune şi Sfântul Agaton: „Sunt om“. Aşa şi noi, suntem oameni şi
Se poate mântui cineva fără smerenie? Smerenia este o virtute de mare importanţă pentru mântuirea noastră, fără de care nimeni nu poate vedea pe Iisus Hristos, Care S-a smerit pentru noi. Că auzi ce zice
Risipirea gândurilor este un semn al mândriei? Cel smerit are vreodată gân-durile risipite? Cel smerit are şi el gânduri risipite, după cum spune şi Sfântul Agaton: „Sunt om“. Aşa şi noi, suntem oameni
Teoretic ştim cât este de folositor să fim smeriţi. Cum să facem să şi simţim acest lucru? E o problemă foarte grea şi foarte necesară. În Pateric un frate l-a întrebat pe un avva: „Parinte, ce este
Cum se poate practica smerenia în căsătorie? Foarte uşor. În primul rând, soţul şi soţia să fie cuviincioşi unul faţă de altul, să nu se jignească unii pe alţii, să fie de acord în creşterea
Care este arma cea mai puternică împotriva diavolului? Zis-a avva Antonie cel Mare: „Am văzut toate cursele vrăjmaşului întinse pe pământ şi suspinând am zis: «Oare cine poate să le treacă pe acestea?».
Smerenia trebuie înţeleasă în două feluri, şi anume smerenia femeii păcătoase, de pildă, şi smerenia Maicii Domnului. Nu sunt la fel. Femeia păcătoasă avea mai mult conştiinţa păcatului, conştiinţa că
Cum să procedeze un duhovnic cu cei pătimaşi, care nu se pot lăsa de păcat? Cum poate să-i vindece? Obişnuinţa păcatului formează a doua natură în om. La tămăduirea acestei boli învechite trebuie un
Sunt începători hotărâţi şi iubitori de nevoinţă şi vârstnici apăsaţi de gânduri şi cuprinşi de nesimţire duhovnicească. Ce ne spuneţi despre aceştia? De ce unii vârstnici nu pot spori în lucrare



