smerenie

Repere și idei

Pentru părinții ascetici este limpede cum mândria reprezintă păcatul sursă, din care izvorăsc și cu care rămân în permanență conectate celelalte păcate. Avva Or surprinde în sfaturile sale una dintre fațetele acestei boli a sufletului: „Nu vorbi în inima ta împotriva fratelui, zicând: Eu sunt mai deștept și mai ascet decât dânsul, ci supune-te harului lui Hristos în duhul sărăciei și al iubirii nefățarnice, ca să nu cazi în duhul laudei de sine și să-ți pierzi osteneala. Căci este scris: Cine crede că stă în picioare, să aibă grijă să nu cadă. Fii dres cu sare, întru Domnul”.

Patristica

Sfântul Petru Damaschin, Învă­țături duhovnicești, Cuvântul 9, în Filocalia (2001), vol. 5, pp. 208-209 „Smerenia este ușa nepătimirii, zice Scărarul. Iar materia acesteia este blândețea, după marele

Patristica

Sfântul Chiril al Alexandriei, Despre Sfânta Treime, cuv. IV, în Părinți și Scriitori Bisericești (1994), vol. 40, pp. 152-153 „Căci S-a pogorât la smerenie și S-a arătat ca noi, nu ca să pătimească

Repere și idei

Avva Sisoe, unul dintre marii bătrâni ai Patericului, este cunoscut pentru smerenia sa abisală, dar și pentru cuvintele pe care le spune despre smerenie. La rândul său, a primit învățătura despre smerenie de la

Patristica

Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia LXV, V, în Părinți și Scriitori Bisericești (1994), vol. 23, p. 756 „Înălțimea pe care o dă lumea este cu silnicie și plină de frică; înălțimea pe

Repere și idei

Avva Tithoe a fost întrebat „Ce cale duce la smerenie?”. Bătrânul a răspuns așa: „Calea smereniei este aceasta: înfrânare, rugăciune și să te socotești pe tine mai prejos de orice

Evanghelia zilei

„În vremea aceea s-au apropiat de Iisus ucenicii Lui și I-au zis: Cine este, oare, mai mare în Împărăția cerurilor? Atunci Iisus, chemând la Sine un prunc, l-a pus în mijlocul lor și a zis: Adevărat zic

Repere și idei

Eroismul cotidian al creștinului se întemeiază pe recunoașterea realistă a limitelor și neputințelor personale, ceea ce conduce la o viață de smerenie și curaj; „un eroism de uzură”, o formă de

Psihologie

Complexul de inferioritate este un fenomen psihologic complex cu implicații profunde asupra identității unei persoane și a relațiilor pe care le stabilește cu oamenii din jur. Conceptualizat de psihologi ca un

Repere și idei

Ajunși la Rafidim, în peninsula Sinai, după ieșirea din Egipt, fiii lui Israel constată cu deznădejde că nu pot găsi apă aici, motiv pentru care se ceartă cu Moise și îl acuză pe el și, indirect, pe

Patristica

Sfântul Ioan Casian, Convorbirile, XII, Despre neprihană, VI, în Părinți și Scriitori Bisericești (1990), vol. 57, pp. 517-518 „Cu cât cineva va înainta în pacea și răbdarea inimii, cu atât va avea

Patristica

Sfântul Macarie Egipteanul, Alte șapte omilii, Cuvânt despre paza inimii, 10, în Părinți și Scriitori Biseri­cești (1992), vol. 34, p. 286 „(Învățătura de) bază a creștinis­mului aceasta este:

Repere și idei

Părinții deșertului, care au practicat îndelung trezvia, atenția la gânduri și la mișcările sufletești au ajuns să înțeleagă bine subtili­tățile psihologice și felul în care oamenii ajung, de multe

Patristica

Sfântul Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, Omilia a XX-a, VII, în Părinți și Scriitori Bisericești (2009), vol. 1, p. 302 „Cum vom dobândi, dar, smerenia cea mântuitoare? (...) Dacă în toate împrej

Repere și idei

Cărțile nu apar foarte des în Patericul egiptean, iar atunci când o fac, nu au neapărat o semnificație pozitivă. Avva Serapion, în clipa în care un frate îi cere cuvânt, îi răspunde: „Ce să-ți spun?

Patristica

Sfântul Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovni­cești, omilia XXVII, 5, în Părinți și Scriitori Bisericești (1992), vol. 34, p. 216 „Venind harul îi învață să nu țină (în mare) cinste

Patristica

Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia III, V, în Părinți și Scriitori Bisericești (1994), vol. 23, pp. 44-45 „Dacă vrei deci să faci mari faptele tale bune, nu le socoti mari, și atunci vor fi

Repere și idei

Una dintre marile lupte ale părinților deșer­tului, care nu încetează niciodată, este lupta împotriva mândriei și a slavei de­șarte. O modalitate frecventă a asceților de a se opune mândriei este să

Repere și idei

Am reascultat o înregistrare făcută cu ceva timp înainte de trecerea la cele veșnice a părintelui Cleopa, în care marele duhovnic vorbește despre smerenie și ascultare, despre nevoitori și rugători, care au î

Educaţie

În aburul smirnei cu dulce miros, un înger pătrunde uşor şi îngenunchează. O floare de crin cucernic se pleacă spre Cea Preacurată şi odată cu ea fruntea solului ceresc. Iată, binecuvântarea Tatălui trece

Liturgica

Spațiul contemporan influențat de procesul efemer al împlinirii profesionale ne prezintă o lume apropiată de viața religioasă, dar, paradoxal, tributară unui apetit continuu pentru satisfacerea plăcerilor. În acest context, postul nu este înțeles drept un timp al regăsirii, al împăcării personale și comunionale, al pregătirii duhovnicești și al rugăciunii, ci doar o renunțare mecanică la mâncarea așa-numită „de dulce”, care este înlocuită de cea „de post”. Vorbind de marile sărbători creștine, omul contemporan nu mai are dorința de a iubi până la jertfă, ci dimpotrivă, el se închide într-un falnic egoism, care întreține o tratare superficială a tuturor evenimentelor din jur. Din acest motiv, Învierea Domnului se transformă astăzi într-o strategie de marketing, vorbind despre iepuraș ca simbol al praznicului și de cumpărăturile excesive drept un mod lăudabil de pregătire a sărbătorii.