Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Liturgica Micul catehism: Sărbători dedicate sfinţilor îngeri

Micul catehism: Sărbători dedicate sfinţilor îngeri

Galerie foto (2) Galerie foto (2) Liturgica
Un articol de: Pr. Gheorghe Mihăilă - 29 August 2009

De-a lungul timpului, sub supravegherea atentă şi sub îndrumarea Bisericii, cultul sfinţilor îngeri a luat cu timpul o mare dezvoltare, atât în evlavia particulară a credincioşilor, cât şi în cultul oficial al Bisericii.

Începând cu secolul al IV-lea, mărturiile literare despre cultul sfinţilor îngeri practicat de creştini au devenit mai numeroase. Creştinii invocau puterea lor supranaturală în rugăciuni, consacrându-le o zi pe săptămână (luni) pentru cinstirea lor şi alcătuind slujbe speciale în cinstea şi spre lauda lor (Acatistul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, Canonul de rugăciune către îngerul păzitor, Canonul de rugăciune către Puterile cereşti şi către toţi sfinţii). De asemenea, numeroase biserici au fost construite şi închinate lor.

În calendarul ortodox există cinci zile rânduite pentru pomenirea şi cinstirea sfinţilor îngeri. Cea mai mare sărbătoare dedicată îngerilor este „Soborul (Adunarea) mai marilor Arhistrategi (căpetenii) Mihail şi Gavriil şi a tuturor Puterilor cereşti celor fără de trupuri“, care se prăznuieşte la 8 noiembrie. Dovezi ale existenţei acestei sărbători sunt din secolul al V-lea. În afară de această sărbătoare principală a sfinţilor îngeri le mai sunt dedicate încă patru zile liturgice.

La 6 septembrie se săvârşeşte pomenirea unei minuni făcute de Sfântul Arhanghel Mihail, la Chones, în Colose, din Frigia, unde există încă din vechime o biserică aflată sub patronajul Sfântului Arhanghel Mihail, devenită centru de pelerinaj. Sărbătoare locală la început, ea a fost generalizată în toată Ortodoxia în timpul împăratului Manuel Commenul, în secolul al XI-lea.

La 26 martie, adică a doua zi după praznicul Bunei Vestiri, prăznuim „Soborul mai-marelui Voievod Gavriil“, cel de-al doilea personaj principal al evenimentului Bunei Vestiri.

La 13 iulie prăznuim iarăşi Soborul (al doilea) Arhanghelului Gavriil, care este, probabil, la origine, ziua sfinţirii vreunei biserici vestite închinate Sfântului Arhanghel Gavriil sau ziua arătării lui în vreo astfel de biserică.

La aceasta, am mai putea adăuga o altă serbare a Arhanghelului Gavriil din Adin, în ziua de 11 iunie, când se comemorează arătarea acestui sfânt arhanghel la o chilie din Muntele Adin (în secolul al X-lea), unde ar fi învăţat pe un călugăr să cânte pentru prima dată partea de la început a Axionului Sfintei Fecioare Maria.

Cultul adresat îngerilor a fost dintotdeauna înţeles şi practicat ca o venerare sau simplă cinstire, iar nu ca adorare, care se cuvine numai lui Dumnezeu.

 

 

 

 

 

Citeşte mai multe despre:   sarbatoare  -   Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil