Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Teologie și spiritualitate Patristica A avut Iisus Însuşi o activitate baptismală?

A avut Iisus Însuşi o activitate baptismală?

Galerie foto (1) Patristica
Un articol de: Pr. Adrian Agachi - 20 Iun, 2011

Sfântul Apostol Ioan ne oferă o mărturie deosebită cu privire la Botezul Domnului, deoarece el este singurul dintre cei patru Evanghelişti care vorbeşte despre o activitate baptismală ulterioară a Apostolilor în numele lui Iisus. Se pare că, înainte ca Domnul să sufere Patimile Sale şi să aibă loc Învierea, Apostolii au efectuat botezări ale iudeilor.

Amănuntele în această privinţă sunt destul de puţine, dar ne pot oferi o privire de ansamblu asupra întemeierii iniţiale a Tainei Botezului şi a importanţei acesteia pentru viitoarea comunitate creştină.

Mărturia despre Botezul Domnului

Sfântul Evanghelist Ioan este singurul care nu oferă nici un detaliu cu privire la desfăşurarea Botezului Domnului în mod direct. El evită în mod special o nouă relatare a momentului respectiv din considerente practice. Să nu uităm că Sfântul Ioan a fost ultimul dintre cei patru Evanghelişti care ne-a lăsat mărturia sa cu privire la activitatea mântuitoare a Domnului. Observând că Sfinţii Matei, Marcu şi Luca au descris în amănunt botezarea Domnului în Iordan, Sfântul Ioan a decis să se concentreze asupra altor aspecte importante aflate în relaţie cu acest eveniment. Însă, în debutul Evangheliei Sale, el a lăsat totuşi o mărturie indirectă legată de Botezul Domnului pe care o vom reda în întregime: "A doua zi a văzut Ioan pe Iisus venind către el şi a zis: Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii. Acesta este despre Care eu am zis: După mine vine un bărbat, Care a fost înainte de mine, fiindcă mai înainte de mine era, şi eu nu-L ştiam; dar ca să fie arătat lui Israel, de aceea am venit eu, botezând cu apă. Şi a mărturisit Ioan zicând: Am văzut Duhul coborându-Se, din cer, ca un porumbel şi a rămas peste El. Şi eu nu-L cunoşteam pe El, dar Cel ce m-a trimis să botez cu apă, Acela mi-a zis: Peste Care vei vedea Duhul coborându-Se şi rămânând peste El, Acela este Cel ce botează cu Duh Sfânt. Şi eu am văzut şi am mărturisit că Acesta este Fiul lui Dumnezeu" (In. 1:29-34). Nu întâlnim aici nici un amănunt cu privire la modalitatea de administrare a Botezului, dar există un detaliu pe care Sfântul Ioan îl împărtăşeşte cu Evangheliştii sinoptici: pogorârea Duhului Sfânt în chip de porumbel şi faptul că Iisus va boteza cu Duhul Sfânt. Aceste detalii sunt singurele care apar în toate cele patru relatări cu privire la Botezul Domnului. Conlucrarea dintre Fiul lui Dumnezeu şi Duhul Sfânt este scoasă în evidenţă nu doar pentru a arăta împreună-lucrarea Persoanelor din Sfânta Treime, ci şi pentru a demonstra că Hristos este Cel Care va boteza cu Duh Sfânt. Observăm că Sfântul Ioan oferă o descriere specială afirmând că Duhul Sfânt a rămas asupra lui Hristos. Harul Duhului Sfânt rămâne şi asupra noastră atât timp cât ne îndepărtăm de păcat. De asemenea, Ioan evidenţiază faptul că Iisus este recunoscut ca atare de Înaintemergătorul doar prin lucrarea Duhului Sfânt.

Activitatea baptismală a ucenicilor

Sfântul Evanghelist Ioan mai oferă câteva detalii importante care nu au o legătură directă cu Botezul Domnului, dar care pot fi considerate semnificative pentru dezvoltarea ulterioară a Tainei. Există două pasaje care par la prima vedere contradictorii. Astfel, în capitolul al III-lea al Evangheliei Sale, Sfântul Ioan afirmă: "După acestea a venit Iisus şi ucenicii Lui în pământul Iudeii şi stătea acolo şi boteza. Şi boteza şi Ioan în Enom, aproape de Salim, că erau acolo ape multe şi veneau şi se botezau. Căci Ioan nu fusese încă aruncat în închisoare. Şi s-a iscat o neînţelegere între ucenicii lui Ioan şi un iudeu, asupra curăţirii. Şi au venit la Ioan şi i-au zis: Rabi, Acela care era cu tine, dincolo de Iordan, şi despre Care tu ai mărturisit, iată El botează şi toţi se duc la El" (In. 3:22-26). Cel de-al doilea pasaj la care vom face referire este următorul: "Deci când a cunoscut Iisus că fariseii au auzit că El face şi botează mai mulţi ucenici ca Ioan, deşi Iisus nu boteza El, ci ucenicii Lui, a lăsat Iudeea şi S-a dus iarăşi în Galileea" (In. 4:1-3). Ceea ce pare contradictoriu la cele două mărturii este faptul că nu putem afirma cert dacă Iisus a botezat pe cineva sau nu. Din prima relatare rezultă că Iisus boteza împreună cu Apostolii Săi, dar, din cea de-a doua, reiese clar că El Însuşi nu boteza pe nimeni, ci doar ucenicii Săi făceau acest lucru. Graham H. Twelftree a dedicat un întreg studiu acestei teme, încercând să descopere care este adevăratul sens din spatele acestei mărturii aproape contradictorii. Astfel, el declara la un moment dat că textul grec al celui de-al doilea pasaj a suferit o interpolare (v.2: deşi Iisus nu boteza El, ci ucenicii Lui), tocmai pentru a se evita o înţelegere eronată cu privire la misiunea mântuitoare a Domnului ("Jesus the Baptist", în: Journal for the Study of the Historical Jesus 7, 2009, p. 111). Problema cea mai mare în momentul de faţă este că o asemenea idee transmite în special un mesaj negativ. Orice pasaj din Sfânta Scriptură care intră în contradicţie cu altele poate fi considerat drept o interpolare. Pe de altă parte, Graham H. Twelftree este nevoit să recunoască în debutul studiului său că majoritatea covârşitoare a opiniilor susţin ideea că Iisus a botezat în cursul activităţii Sale, însă motivele oferite în acest sens sunt cel puţin lipsite de obiectivitate.

Care sunt motivele pentru care Iisus ar fi botezat?

Graham Twelftree enumeră o serie de motive adoptate de cercetătorii moderni, dar inacceptabile din punct de vedere ortodox: relaţia strânsă dintre Iisus şi Sfântul Ioan Botezătorul a fost întreruptă datorită unui conflict, iar acest fapt a determinat desfăşurarea unei activităţi baptismale ulterioare a Domnului (!); Hristos a decis să rămână doar un vindecător şi făcător de minuni în defavoarea unei misiuni baptismale sau a fost un simplu continuator al misiunii Sfântului Ioan Botezătorul după ce acesta a fost închis şi executat de Irod. Oricare dintre aceste motive trimite la o persoană umană, închisă din punct de vedere istoric în limitele spaţiului şi timpului, şi nicidecum la Cel care a fost Dumnezeu şi om. Opinia lui Twelftree este de asemenea inacceptabilă. El consideră că Iisus a botezat o perioadă de timp împreună cu Ioan în pustie, iar apoi a decis să predice despre Împărăţia cerurilor într-un mod mult mai liber şi care nu implica Botezul. Prima parte a acestei idei este total eronată pentru că Iisus nu avea nici un motiv să fie ucenicul Sfântului Ioan Botezătorul, iar pe de altă parte, nu ştim dacă Botezul a însoţit sau nu propovăduirea Apostolilor atunci când au fost trimişi de Domnul (Cf. Mt. 10). Din punctul nostru de vedere, Iisus nu a botezat, dar i-a binecuvântat pe Apostoli şi le-a cerut să facă acest lucru aşa cum observăm din primul pasaj existent în capitolul al III-lea al Evangheliei după Ioan. În ce măsură acest Botez era similar cu cel al lui Ioan nu ştim. Ceea ce ştim însă este că Ioan Botezătorul nu s-a opus nici un moment acestei acţiuni (Cf. In. 3: 27-36). Pe de altă parte, ştim că Sfântul Andrei era ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul (Cf. In. 1: 40) şi era familiarizat cu practica baptismală a acestuia. Considerăm că Iisus Hristos nu a botezat şi nu avea nici un motiv să boteze, iar singurii care au făcut acest lucru au fost ucenicii Săi. De asemenea, nu credem că există o interpolare la In. 4:2, aşa cum afirmă majoritatea cercetătorilor, pentru a susţine argumentul activităţii baptismale a Domnului. Însă aceste două pasaje au o importanţă deosebită pentru că arată existenţa unei activităţi baptismale care precede întemeierea Tainei Botezului. În materialul următor vom analiza o expresie specială care apare în Evanghelia după Marcu şi care face trimitere la Taina Botezului, deşi, la prima vedere, pare să semnifice mai mult o amintire a jertfelor iudaice vechi: "fiecare (om) va fi sărat cu foc, după cum orice jertfă va fi sărată cu sare" (Mc. 9:49).