Faptele văzute și nevăzute

Sfântul Macarie Egipteanul, Omilii, Omilia 9, în Părinți și Scriitori Bisericești (2014), vol. 12, pp. 150-151

„În lumea văzută, noaptea își are propria ei lucrare și ziua își are propria ei lucrare. Lucrările nopții sunt rele, căci atunci făcătorii de rele dau la iveală fărădelegea. Ajutați de întuneric, iscodesc rele, fură, săvârșesc desfrânare și adulter fără rușine, nefiind vădiți de nimeni. Iar faptele zilei sunt luminoase, sunt fapte ale dreptății și ale cinstirii de Dumnezeu, căci tot lucrul care se face în lumină, lumină este (Efeseni 5, 14), fiind săvârșit întru Dumnezeu. Iar cei care lucrează fărădelegea acum ascund multe în noapte, dar mai târziu toate vădindu-se, prin lumină se arată (Efeseni 5, 13). Căci cei care adună de acum sămânța celui rău în inimile lor, con­sim­țind cu mintea la faptele ru­șinoase ale celui viclean, se sârguiesc să ascundă și să tăinuiască faptele lor rele, dar nu se pot ascunde de Dumnezeu. Căci toate sunt goale și descoperite pentru Cel înaintea căruia vom da socoteală (Evrei 4, 13). Pentru că întunericul, care acum acoperă sufletul și mintea, va întuneca în ziua aceea și va acoperi și trupul, care va fi înghițit de hăurile întunecate ale celui rău. Iar faptele bune ale drepților vor străluci ca soarele (Matei 13, 43), căci nici acestea nu pot fi ascunse. În timpul verii, pomii roditori odrăslesc înlăuntrul lor roadele și nu pot ascunde ceea ce cuprind în sine, căci timpul atrage roadele printr-o putere și o forță a sa și le scoate la iveală, spre hrană. Grăuntele, fiind îngropat în pământ, mai întâi formează rădăcini într-ascuns, în adâncul pământului, și odrăslește, iar apoi, crescând, se ivește la suprafața pământului și este văzut, hrănindu-se și înălțându-se până ce devine pai și spic deplin și dă grăunțe. (...) În același fel, creștinii, care de pe acum seamănă și cultivă în via cea cerească, înfigând în pământul inimii rădăcini preadulci, nu pot ascunde roadele, ci ceea ce au zămislit înlăuntru în ziua învierii va lumina și trupul, umplându-l de veselie și bucurie. Tot așa se vădesc și faptele păcătoșilor.” 

(Cuvânt patristic, pr. Narcis Stupcanu)