Sfântul Mucenic Caliopie (†304) a trăit pe vremea împăratului Maximian (286- 305) şi era din Perga Pamfiliei. Mama sa, Teoclia, l-a crescut în dreapta credinţă şi în cunoaşterea Sfintelor Scripturi. În timpul prigoanei împotriva creştinilor, el dorea să îndure chinuri pentru mărturisirea lui Hristos. „Văzând Caliopie urgia ce se abătuse asupra creştinilor, s-a înfăţişat de bună voie înaintea dregătorului Maxim, în cetatea Pompeiopole din Cilicia, şi a mărturisit că se închină lui Hristos, cu toate că ştia ce vifor de mânie avea să stârnească asupra sa. Drept aceea, pentru dragostea lui Dumnezeu cel viu, a îndurat bătăi, a fost tras pe roată şi ars pe pântece cu făclii aprinse şi apoi aruncat în temniţa, cu carnea trupului său sfărâmată şi atârnând în bucăţi” (Proloagele). Mama lui i-a fost tot timpul alături întărindu-l în suferinţele îndurate pentru credinţa creştină. Mai-marele cetăţii, văzând că Sfântul Caliopie nu poate fi înduplecat să renunţe la credinţa în Hristos, a ordonat să fie răstignit. „În Joia Mare din Săptămâna Sfintelor Pătimiri ale Domnului, îndurerata maică l-a rugat pe crudul tiran să îngăduie să fie răstignit, dar cu capul în jos, ca fiul ei să-şi arate astfel dragostea şi smerenia faţă de Jertfa Domnului Hristos” (Proloagele). Dregătorul i-a împlinit rugămintea, iar Sfântul Caliopie a fost răstignit a doua zi, în Vinerea Mare, dându-şi sufletul în mâinile Mântuitorului. Când a fost pogorât de pe cruce, mama Sfântului Caliopie a îmbrăţişat trupul fiului ei şi a rugat pe Dumnezeu să nu o despartă de el. După această rugă şi-a dat sufletul în mâinile Domnului şi a fost înmormântată împreună cu fiul ei.
Aducerea moaştelor Sf. Ier. Nichifor, Patriarhul Constantinopolului; Sf. Mc. Hristina din Persia
Acest mare arhiereu, Sfântul Nichifor, Patriarhul Constantinopolului, a fost izgonit din scaunul său pentru cinstirea sfintelor icoane, în insula Proconez, de către împăratul Leon Armeanul (814-820). Şi vieţuind el în surghiun vreme de 13 ani, a răposat în pace în anul 828 şi a fost îngropat în biserica Sfântului Teodor, din acea insulă, biserică zidită de el. În anul 842, după ce a sărbătorit cu multă strălucire biruinţa dreptei credinţe în Duminica Ortodoxiei, Sfânta Teodora împărăteasa şi fiul ei Mihail, primind sfatul Sfântului Metodie, Patriarhul Constantinopolului, au hotărât să aducă în cetatea de scaun moaştele Sfântului Patriarh Nichifor. Drept aceea, fericitul Metodie a luat cu sine mare sobor de arhierei şi mergând în insula Proconez a ridicat moaştele Sfântului Nichifor, pe care le-a aşezat cu cinste într-o raclă nouă de mare preţ. Astfel le-a adus la Constantinopol, unde au fost întâmpinate de împărat şi maica sa, precum şi de mulţime multă de popor. Cinstitele odoare au fost aşezate spre cinstire în Biserica Sfinţilor Apostoli.
