Aceşti Sfinţi Apostoli, din cei 70, au fost următori şi ucenici ai Sfântului Apostol Pavel, slujind la răspândirea adevăratei credinţe. Sfinţii Filimon, Arhip şi Apfia lucrau în cetatea Colose din Frigia, iar fericitul Onisim la Roma. Sfântul Arhip este cinstit de Sfântul Pavel cu numele de „împreună oştean cu noi”, precum scrie în Epistola către Filimon, capitolul al 2-lea. În aceeaşi epistolă, Filimon este zugrăvit ca un fiu duhovnicesc şi prieten adus la credinţă de însuşi Apostolul Neamurilor. Sfânta Apfia, soţia lui Filimon, este numită „sora Apfia” datorită vredniciilor ei (Filimon cap. 2). Sfântul Onisim din sclav ajunge Apostol al Domnului şi din răufăcător frate egal în vrednicie cu fostul său stăpân, Filimon.
†) Izvorul Tămăduirii; Sfântul Sfinţit Mucenic Ianuarie, Episcop de Benevent; Sfânta Muceniţă Alexandra împărăteasa (Harţi)
Sfântul Sfinţit Mucenic Ianuarie a trăit pe vremea împăratului Diocleţian (284-305) şi a lui Timotei, dregătorul Campaniei din Italia. Era episcop de Nola, când Diocleţian a pornit prigoana împotriva creştinilor. Deci, la Putiole au fost închişi mulţi creştini, printre care şi diaconii Soson şi Proclu şi mirenii Eutihie şi Acution. Atunci, episcopul Ianuarie a mers la Putiole să-i vadă pe cei închişi, ducându-le cele de trebuinţă. Însă, dregătorul a poruncit să fie prins şi episcopul şi să fie purtat în lanţuri, până la locul de chinuire. După multe chinuri, din poruncă împărătească, toţi aceşti creştini şi episcopul lor au fost daţi la fiare, în circ, dar fiarele i-au cruţat. Pentru aceasta, s-a dat poruncă să li se taie tuturor capetele, primind astfel cununa muceniciei pentru Hristos.