Sfântul Mucenic Ioan Valahul a trăit în secolul al 17-lea, când Ţările Române se aflau sub dominaţie otomană. Venind la domnia Ţării Româneşti Mihnea al III-lea (1658-1659) a declanşat în septembrie 1659
Odovania Înjumătăţirii Cincizecimii; Sf. Mc. Glicheria; Sf. Serghie Mărturisitorul (Dezlegare la peşte)
Sfânta Muceniţă Glicheria (†138) „a trăit în zilele împăratului roman Antonin Piul (138-161) şi a guvernatorului Savin, care stăpânea în Grecia”. Ea era creştină din Traianopole, cetate a Traciei. Alături de creştinii din această cetate „se adunau în toate zilele şi se rugau lui Dumnezeu”. Împăratul a dat poruncă prin care osândea la moarte pe cei ce nu se închinau idolilor. Savin a venit cu această poruncă în Traianopole şi a hotărât o zi în care să fie cinstit Zeus. Când dregătorul Savin se pregătea să aducă jertfă acestui idol, Sfânta Glicheria, însemnată cu semnul crucii pe frunte, a venit înaintea acestuia şi a mărturisit că este creştină. Dregătorul i-a poruncit să aducă jertfă lui Zeus. Sfânta, intrând în templul acestui idol, s-a rugat lui Dumnezeu şi îndată statuia lui Zeus „s-a surpat şi a căzut zdrobită la pământ”. Păgânii din templu au aruncat cu pietre asupra ei, iar pentru că nu au putut să o lovească „au spânzurat-o de părul împletit, au strujit-o pe tot trupul, apoi au aruncat-o în temniţă, poruncind să nu i se dea de mâncare mai multe zile. Sfânta Glicheria n-a pătimit nici un rău, pentru că primea hrană de la un înger”. Văzând că nu o pot pierde astfel, „au aruncat-o într-un cuptor cu foc şi, stingându-se focul cu rouă din cer, fecioara a ieşit nevătămată. După aceea, i-au jupuit pielea de pe cap până la frunte şi, legându-i mâinile şi picioarele, au aruncat-o din nou în temniţă, pe un pat de pietre ascuţite, dar a fost dezlegată de înger, care a şi vindecat-o de rănile ei. De aceasta uimindu-se, Laodichie temnicerul a mărturisit pe Hristos şi îndată i s-a tăiat capul. Sfânta Muceniţă a fost adusă, iarăşi, înaintea dregătorului şi a fost dată animalelor sălbatice. Una din fiare, atingându-se foarte puţin de ea, a muşcat-o, însă nu i-a lăsat nici un semn pe trup. Astfel, Muceniţa Glicheria şi-a dat sfântul său suflet în mâinile lui Dumnezeu, iar cinstitele ei moaşte au fost îngropate cu mare evlavie în Heracleea Traciei” (Sinaxarul Sinodal al Bisericii Ortodoxe Române, volumul IX, luna mai).



.jpg)


