Sf. Mc. Iuliu Veteranul; Sf. Sfinţiți Mc. Eladie şi Terapont, Episcopul Sardei; Sf. Mărt. Ioan Rusul (Dezlegare la peşte)

Sfântul Mucenic Iuliu Veteranul (†298) a trăit în timpul împăraţilor romani Diocleţian (284-305) și Maximian Galeriu (305-311). Aceşti împăraţi au fost mari persecutori ai creştinilor. După anul 297, s-a hotărât îndepărtarea soldaţilor creştini din armata romană.

„În cetatea Durostorum (astăzi, Silistra), de pe malul Dunării, a fost dus la judecată ostaşul veteran creştin Iuliu în faţa dregătorului locului, Maxim, căruia i s-a spus că Iuliu nu vrea să asculte de poruncile împăraţilor, ca să jertfească zeilor”, după cum aflăm din Sinaxarul Sinodal al Bisericii Ortodoxe Române, volumul IX pe luna mai. Tot de aici ştim că „Iuliu îşi făcuse datoria de ostaş, de şase ori mersese la război şi se luptase, fără a fi mai prejos decât alţii”.

Dregătorul a încercat prin diferite mijloace să-l determine să aducă jertfă idolilor, însă Sfântul Iuliu a refuzat mărturisind credinţa în Hristos. „Văzând credinţa sa neclintită în Mântuitorul nostru Iisus Hristos, dregătorul Maxim a dat această hotărâre: «Iuliu, nedorind să se supună poruncilor împăraţilor, primeşte pedeapsă prin tăierea capului». Pe când îl duceau la locul de osândă, un oarecare Isihie, care era ostaş creştin şi era şi el închis, i-a zis Sfântului Mucenic: «Te rog, Iuliu, să împlineşti cu bucurie făgăduinţa ta, ca să primeşti cununa pe care Domnul a făgăduit-o credincioşilor Săi, şi să-ţi aminteşti şi de mine. Peste puţin şi eu te voi urma. Te rog, salută pe Pasicrat şi pe Valentin, slujitorii lui Dumnezeu, care au luat-o înaintea noastră către Domnul, prin buna mărturisire». Iuliu, sărutându-l pe Isihie, i-a zis: «Grăbeşte-te, frate, să vii în Împărăţia cerurilor, căci au auzit făgăduinţele tale cei pe care i-ai salutat». Primind Iuliu ştergarul, s-a legat la ochi şi şi-a acoperit capul, apoi s-a rugat fierbinte: «Doamne, Iisuse Hristoase, pentru numele Căruia pătimesc acestea, Te rog să binevoieşti a primi sufletul meu cu Sfinţii Tăi Mucenici». Călăul păgân, tăindu-i capul cu sabia, într-o zi de 27 mai, a pus sfârşit vieţii pământeşti a fericitului Mucenic” (Sinaxarul Sinodal al Bisericii Ortodoxe Române, volumul IX, luna mai).