Aceşti Sfinţi Apostoli, din cei 70, au fost următori şi ucenici ai Sfântului Apostol Pavel, slujind la răspândirea adevăratei credinţe. Sfinţii Filimon, Arhip şi Apfia lucrau în cetatea Colose din Frigia, iar fericitul Onisim la Roma. Sfântul Arhip este cinstit de Sfântul Pavel cu numele de „împreună oştean cu noi”, precum scrie în Epistola către Filimon, capitolul al 2-lea. În aceeaşi epistolă, Filimon este zugrăvit ca un fiu duhovnicesc şi prieten adus la credinţă de însuşi Apostolul Neamurilor. Sfânta Apfia, soţia lui Filimon, este numită „sora Apfia” datorită vredniciilor ei (Filimon cap. 2). Sfântul Onisim din sclav ajunge Apostol al Domnului şi din răufăcător frate egal în vrednicie cu fostul său stăpân, Filimon.
Odovania Înjumătățirii praznicului; Sf. Iustin Martirul și Filosoful și cei împreună cu el (Dezlegare la pește)
Sfântul Iustin era din Flavia, Neapolis, vechiul Sichem din Samaria. Era păgân de neam și a trăit pe vremea împăratului Marc Aureliu (161-180). De tânăr a simțit chemare pentru filosofie, dorind a cunoaște adevărul asupra vieții și asupra lui Dumnezeu. Această dorință avea să-l ducă până la Hristos. Odată, plimbându-se pe malul mării, un bătrân l-a îndemnat să citească pe Proroci și să se roage, ca să i se deschidă porțile vieții. Astfel, Sfântul Iustin s-a încredințat că numai filosofia creștină este singura filosofie de folos și s-a făcut creștin. A întemeiat la Roma o școală de ucenici, făcându-se apostol al noii filosofii. Sfântul Iustin a arătat că filosofii păgâni au cunoscut și ei pe Dumnezeul Cel adevărat, pe de o parte prin scriptura lui Moise, pe de altă parte prin lucrarea în lume a Logosului. Sfântul Iustin a fost prins fiind pârât de un filosof și dus în fața lui Rusticus să fie judecat pentru credința sa. Mărturisind pe Hristos, a fost biciuit după care i s-a tăiat capul, primind astfel cununa muceniciei împreună cu șase ucenici.