Sfânţii Mucenici Nicandru şi Marcian († 298) erau soldaţi în armata romană de la Dunăre. Ei îşi îndeplineau slujba ostăşească în cetatea Durostorum (astăzi, Silistra), pe vremea împăratului
08 Iun, 2026
Sf. 42 de Mucenici din Amoreea; Aflarea Sfintei Cruci
Aceştia erau toţi creştini din oastea împăratului Teofil (892-842), luptătorul împotriva sfintelor icoane. În acea vreme, arabii au ajuns la cetatea Amoreea din Frigia, pe care doreau s-o cucerească. Văzând acestea, Teofil a trimis ostaşi pricepuţi ca să apere cetatea, dar fiind ei trădaţi de către Vadiţis, păgânii au intrat pe o cale secretă, descoperită lor de trădător, i-au prins pe cei 42 de ostaşi ai împăratului şi i-au întemniţat. Lor li s-a promis eliberarea numai dacă se vor lepăda de Hristos Domnul şi Mântuitorul lumii şi vor îmbrăţişa necurata credinţă a lui Mahomed. Vreme de şapte ani au fost ei ispitiţi, însă de fiecare dată au rămas neclintiţi în credinţă, cântând neîncetat Psalmii lui David şi rugându-se ziua şi noaptea. Pentru tăria credinţei lor au fost omorâţi, tăindu-li-se capetele, primind astfel cununa muceniciei de la Împăratul Hristos. După uciderea Sfinţilor 42 de Mucenici, căpetenia turcilor l-a ucis cu sabia şi pe Vadiţis trădătorul, spunând: „Cel ce a fost necredincios faţă de ai lui, nu va fi credincios nici faţă de străini”.
.jpg)
