Aceşti Sfinţi Apostoli, din cei 70, au fost următori şi ucenici ai Sfântului Apostol Pavel, slujind la răspândirea adevăratei credinţe. Sfinţii Filimon, Arhip şi Apfia lucrau în cetatea Colose din Frigia, iar fericitul Onisim la Roma. Sfântul Arhip este cinstit de Sfântul Pavel cu numele de „împreună oştean cu noi”, precum scrie în Epistola către Filimon, capitolul al 2-lea. În aceeaşi epistolă, Filimon este zugrăvit ca un fiu duhovnicesc şi prieten adus la credinţă de însuşi Apostolul Neamurilor. Sfânta Apfia, soţia lui Filimon, este numită „sora Apfia” datorită vredniciilor ei (Filimon cap. 2). Sfântul Onisim din sclav ajunge Apostol al Domnului şi din răufăcător frate egal în vrednicie cu fostul său stăpân, Filimon.
Sf. Cuv. Ioanichie cel Mare; Sf. Cuv. Gheorghe Mărturisitorul din Drama
Astăzi, Biserica face pomenirea Sfântului Cuvios Gheorghe Mărturisitorul din Drama. Acesta s-a născut în anul 1901, în orașul Arghiropolis din ținutul Pontului (astăzi Gümüșhane, Turcia), ca fiu al unor evlavioși creștini, Sava și Sofia Karslidis. La botez a primit numele Atanasie. De mic a rămas orfan de ambii părinți şi a fost crescut împreună cu un frate mai mare și o soră de bunica din partea tatălui. Aceasta a sădit în inima lor dragostea de Dumnezeu și de sfintele slujbe ale Bisericii, ducându-i uneori și în pelerinaj la vestita Mănăstire Panaghia Sumela din Pont, pe atunci o vatră monahală înfloritoare. După moartea bunicii sale, care i-a dat ca binecuvântare o icoană a Maicii Domnului, de care Cuviosul nu se va despărți toată viața, a plecat împreună cu bunicul său din orașul natal spre Erzurum (Turcia), apoi spre Tbilisi (Georgia). Tânărul Atanasie a intrat în obștea mănăstirii georgiene Noul Athos şi a învățat limba georgiană, dar mai ales a dobândit ascultarea, răbdarea, smerenia şi rugăciunea. În 1917, bolșevicii au intrat în mănăstire şi i-au spânzurat pe toți clericii, iar pe ceilalți membri ai obștii i-au împușcat. Evlaviosul novice a scăpat atunci cu viață. La 20 iulie 1919 a fost călugărit, primind numele Simeon, dar la scurt timp a fost întemnițat și chinuit în mod nemilos de atei. În urma grelelor suferințe i-au căzut dinții și i s-au vătămat grav picioarele. În 1923 a fost eliberat și s-a mutat la Suhumi (regiunea Abhazia), iar la 8 septembrie 1925 a fost hirotonit preot de un ierarh georgian, care i-a schimbat numele în Gheorghe. În 1929 Cuviosul Gheorghe a plecat în Grecia şi s-a aşezat lângă Drama, unde a desfăşurat o bogată activitate duhovnicească. În 1936 a călătorit ca pelerin în Ţara Sfântă, iar când s-a întors în Sipsa, Cuviosul Gheorghe a hotărât să construiască o mănăstire, cu hramul „Înălțarea Domnului“, ridicând o modestă biserică și câteva locuințe în anul 1939. Cuviosul a săvârşit numeroase vindecări încă din timpul vieţii, iar în 1959 și-a prevăzut chiar şi sfârșitul. În zorii zilei de 4 noiembrie, după ce s-a rugat înaintea icoanei Maicii Domnului, şi-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu. Canonizarea Sfântului Gheorghe a fost făcută de Patriarhia Ecumenică la 18 martie 2008. În cadrul ședinței Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 28 octombrie 2015, în prezența Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Pavlos de Drama, a fost aprobată propunerea de înscriere în Calendarul bisericesc a Sfântului Cuvios Gheorghe Mărturisitorul din Drama, cu data de prăznuire 4 noiembrie.