Aceşti 10 sfinţi au pătimit pentru credinţa în Hristos-Domnul în insula Creta, în vremea împărăţiei lui Deciu (251-253). Nu erau toţi din acelaşi loc, ci din mai multe părţi ale
Sf. Cuv. Mc. Evdochia; Sf. Cuv. Domnina (Canonul cel Mare)
Sfânta Evdochia era din cetatea Heliopolis din Fenicia, născută în vremea împăratului Traian (98-117), din părinţi necredincioşi. Fiind ea foarte frumoasă îşi petrecea viaţa în desfrânare, strângând multe avuţii, încât i se dusese vestea şi în alte ţări. A crezut în Hristos mai târziu, prin lucrarea unui pustnic, Gherman, care, luându-şi sălaş lângă locuinţa Evdochiei, se ruga neîncetat, astfel încât se întâmpla ca din odaia lui să se audă frumoasele cântări, citiri şi rugăciuni ziditoare de suflet. Şi s-a cutremurat sufletul desfrânatei, mai ales atunci când a auzit cuvintele: Vai vouă, bogaţilor! (Luca 6, 24). Drept aceea, a luat hotărârea de a-şi schimba modul de a vieţui şi de a fi, rugându-l pe Sfântul Gherman s-o înveţe calea mântuirii. Sfântul Botez l-a primit Evdochia de la Episcopul Teodot, apoi şi-a împărțit toată averea săracilor. Aflându-se în popor că a devenit creştină, a fost prinsă şi supusă la chinuri de dregătorul din Heliopolis, Diogen. În timpul dregătorului Vichentie, Sfintei Evdochia i s-a tăiat capul, primind astfel cununa muceniciei. Tot astăzi facem pomenirea şi Sfintei Domnina cea din Cir (sec. V).