Sfânţii Mucenici Nicandru şi Marcian († 298) erau soldaţi în armata romană de la Dunăre. Ei îşi îndeplineau slujba ostăşească în cetatea Durostorum (astăzi, Silistra), pe vremea împăratului
Sf. Cuv. Parascheva de la Iaşi; Sf. Mc. Nazarie, Ghervasie, Protasie şi Chelsie
Sfânta Cuvioasă Parascheva s-a născut în satul Epivata din Tracia, nu departe de Constantinopol, și a trăit în prima jumătate a secolului al 11-lea. A fost crescută de părinţi în frică de Dumnezeu şi în deprinderea faptelor bune creştineşti, dar mai ales în deprinderea rugăciunii, a postului şi a milosteniei. Mergând la Ierusalim să se închine Sfintelor Locuri ale Pătimirilor Domnului, a trecut prin pustia Iordanului şi aflând o mănăstire de fecioare a intrat într-însa pentru a aduce laude lui Dumnezeu. După mulţi ani petrecuţi în acea mănăstire, pe când avea 25 de ani, s-a întors în patria sa unde a mai trăit încă doi ani în post şi rugăciune, rugându-se pentru sine şi pentru toată lumea, apoi şi-a dat obştescul sfârşit în mâinile preaiubitului ei Mire, Hristos-Domnul. Trupul ei a fost îngropat lângă biserică, iar trecând mai mulţi ani, Dumnezeu a descoperit moaştele ei, prin vedenii, şi le-a proslăvit cu faceri de minuni. Căci bolnavii şi demonizaţii dobândeau tămăduiri doar atingându-se de trupul sfintei. În anul 1235, moaștele sfintei au fost luate de împăratul Ioan Asan al II-lea, al românilor și bulgarilor (1218-1241), și au fost așezate cu cinste la Târnovo. În 1396 au fost strămutate la Belgrad, apoi, în 1521, au fost aduse la Constantinopol. Voievodul Vasile Lupu (1634-1653) le-a adus din Constantinopol la Iași, în anul 1641, la Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi”. Astăzi, moaştele Sfintei Parascheva se află în Catedrala Mitropolitană din Iaşi.



.jpg)


