Prorocul Avdie este amintit în Sfânta Scriptură, scrierea sa fiind cea mai scurtă din tot Vechiul Testament, aflată între cartea prorocului Ioil şi a prorocului Iona. Aceasta conţine 21 de versete şi se numeşte Vedenia lui Avdie. A trăit cu 600 de ani înainte de Hristos, iar cartea sa a fost scrisă în urma năvălirii unei puteri străine asupra Ierusalimului. Edomiţii, care erau fraţii evreilor, s-au unit cu duşmanii şi au luat parte la pustiirea lui Israel. Astfel, prorocul Avdie le vesteşte idumeilor pedeapsa pe care o vor primi de la Dumnezeu. „Cei din Negheb (Miazăzi) vor cuprinde muntele lui Isav, iar cei din câmpie, ţara Filistenilor; ei vor lua în stăpânire ţinutul lui Efraim şi al Samariei, şi Veniamin va stăpâni Galaadul. Şi cei robiţi din această oştire, fiii lui Israel, vor lua în stăpânire Canaanul până la Sarepta, şi cei robiţi din Ierusalim care sunt la Sefarad vor stăpâni cetăţile de la miazăzi. Şi biruitori se vor sui în muntele Sionului ca să judece muntele lui Isav; iar împărăţia a Domnului va fi!” (Avdie 1, 19-21). Cartea sa este un strigăt către dreptatea Domnului.
Sf. Cuv. Vasile Mărturisitorul
Astăzi, Biserica Ortodoxă îl pomeneşte şi pe Sfântul Cuvios Vasile Mărturisitorul, cel ce a pătimit împreună cu Sfântul Procopie. Sfântul Vasile Mărturisitorul a vieţuit pe vremea împăratului Leon Isaurul (717-741), cel care luptase împotriva cinstirii sfintelor icoane. Această luptă împotriva icoanelor sfinte a rămas cunoscută în istorie sub denumirea de Iconoclasm. Iconoclasmul a fost un moment definitoriu în istoria Imperiului Roman de Răsărit, concentrat în capitala Bizanțului, Constantinopol. În acea perioadă, autoritățile imperiale și bisericești au dezbătut dacă icoanele ar trebui sau nu cinstite de creştini. După îndelungate lupte şi dezbateri, în cadrul celui de-al 7-lea Sinod Ecumenic de la Niceea din anul 787, Iconoclasmul a fost declarat erezie de către Sfinţii Părinţi și s-a revenit astfel la folosirea icoanelor în cultul Bisericii. Aşadar, în timpul împăratului Leon Isaurul, pornindu-se o aprigă luptă împotriva celor care cinsteau icoanele sfinte, Sfântul Cuvios Vasile Mărturisitorul a stat dârz, apărând dreapta credinţă. Pentru curajul său, a fost prins şi chinuit, apoi a fost aruncat în temniţă. Acolo s-a întâlnit cu Sfântul Procopie, împreună cu care a propovăduit şi mai mult adevărul despre cinstirea sfintelor icoane. Sfântul Vasile a fost strujit, la fel ca Sfântul Procopie, cu unghii ascuţite din fier şi a stat mult timp legat în lanţuri. Când a murit Leon Isaurul împăratul, atunci a fost eliberat şi Sfântul Vasile din închisoare, împreună cu mai mulţi creştini. El s-a dus în mănăstirea sa, unde a petrecut în post şi rugăciune. După mulţi ani şi-a dat sufletul în mâinile Domnului.