Miercuri, în săptămâna a şasea după Paşti, din punct de vedere liturgic se face Odovania praznicului Învierii Domnului, adică se încheie perioada celor 40 de zile de sărbătorire pascală. Sfântul Mucenic
Sf. Ier. Nifon, Patriarhul Constantinopolului; Sf. Mc. Evplu arhidiaconul
Sfântul Ierarh Nifon (†1508) era originar din Moreea (Grecia) şi s-a născut din părinţi străluciţi în dreapta credinţă şi în faptele bune, primind la botez numele Nicolae. Arătând multă dragoste pentru carte, a avut mai mulţi dascăli iscusiţi, de la care a învăţat ştiinţele vremii. S-a călugărit de tânăr la Mănăstirea „Sfântul Pantelimon” din Muntele Athos. După ce a trecut pe la mai multe mănăstiri, schituri, peşteri şi chilii pustniceşti, printre care şi Marea Lavră, Sfântul Nifon s-a stabilit la Mănăstirea Dionisiu. Aici, s-a ostenit multă vreme cu scrierea cărţilor sfinte, dar şi cu postul, cu rugăciunea şi cu înfrânarea, făcându-se multora pildă de cucernicie şi dreaptă vieţuire.
Datorită vieţii sale curate a fost ales Mitropolit al Tesalonicului şi apoi, în 1486, Patriarh al Constantinopolului. Turcii l-au supus la numeroase nedreptăţi, fiind depus din scaun de două ori. Domnitorul Radu cel Mare (1495-1508) l-a adus pe Sfântul Nifon, în anul 1504, în Ţara Românească, cu scopul de a reorganiza Biserica Ortodoxă de aici. Neînţelegându-se cu domnitorul român, Sfântul Nifon a plecat din nou la Muntele Athos, la Mănăstirea Vatoped, şi apoi s-a retras în smerenie şi sărăcie la Dionisiu. A plecat la Domnul, ca şi domnitorul Radu cel Mare, în anul 1508.
Sfântul Ierarh Nifon a fost canonizat în anul 1517, în timpul domniei Sfântului Domnitor Neagoe Basarab.



.jpg)


