Sfânţii Mucenici Nicandru şi Marcian († 298) erau soldaţi în armata romană de la Dunăre. Ei îşi îndeplineau slujba ostăşească în cetatea Durostorum (astăzi, Silistra), pe vremea împăratului
Sf. Mc. Agata şi Teodula
Sfânta Muceniţă Agata (†251) era dintr-o cetate a Siciliei ce se chema Panorm (astăzi, Palermo). Ea era o fecioară foarte frumoasă, făcea parte dintr-un neam ales, avea multe averi pământeşti, dar cea mai mare bogăţie a sa era dragostea pentru Hristos, pe care o purta ca pe o podoabă a sufletului. În acea vreme, împăratul Deciu a dat poruncă să fie prigoniţi şi ucişi toţi creştinii. Cvintilian, conducătorul Siciliei, auzind că Agata este creştină, cuprins fiind de gânduri necurate, a poruncit să fie adusă la judecata lui, în cetatea Catania. Pe drum, Sfânta Agata, între ostaşi fiind, nu înceta a-L ruga pe Dumnezeu să o întărească pentru a-şi mărturisi fără frică marea sa credinţă. Ajungând acolo, Sfânta Agata a fost dusă în casa unei femei necredincioase, Afrodisia, pentru ca aceasta s-o întoarcă de la Hristos spre dragostea lumească. Însă fericita Agata, ţinându-se tare în credinţă, dorea ca mai degrabă să moară de moarte mucenicească decât să se lepede de Hristos-Domnul. Drept aceea, adusă înaintea lui Cvintilian şi a tuturor, fericita Agata L-a mărturisit cu mult curaj pe Iisus Hristos Mântuitorul. Atunci, Cvintilian a poruncit să i se taie sânii, dar noaptea Dumnezeu a vindecat-o în temniţă. Acolo fiind, Sfântul Apostol Petru i s-a arătat Sfintei Agata, întărind-o în credinţă. Deci, au scos-o iarăşi la judecată şi, rămânând statornică în credinţă, au târât-o pe cioburi ascuţite şi au ars-o cu cărbuni aprinşi. După acestea, aruncată fiind în temniţă, şi-a dat sufletul în mâinile Domnului.



.jpg)


