Prorocul Avdie este amintit în Sfânta Scriptură, scrierea sa fiind cea mai scurtă din tot Vechiul Testament, aflată între cartea prorocului Ioil şi a prorocului Iona. Aceasta conţine 21 de versete şi se numeşte Vedenia lui Avdie. A trăit cu 600 de ani înainte de Hristos, iar cartea sa a fost scrisă în urma năvălirii unei puteri străine asupra Ierusalimului. Edomiţii, care erau fraţii evreilor, s-au unit cu duşmanii şi au luat parte la pustiirea lui Israel. Astfel, prorocul Avdie le vesteşte idumeilor pedeapsa pe care o vor primi de la Dumnezeu. „Cei din Negheb (Miazăzi) vor cuprinde muntele lui Isav, iar cei din câmpie, ţara Filistenilor; ei vor lua în stăpânire ţinutul lui Efraim şi al Samariei, şi Veniamin va stăpâni Galaadul. Şi cei robiţi din această oştire, fiii lui Israel, vor lua în stăpânire Canaanul până la Sarepta, şi cei robiţi din Ierusalim care sunt la Sefarad vor stăpâni cetăţile de la miazăzi. Şi biruitori se vor sui în muntele Sionului ca să judece muntele lui Isav; iar împărăţia a Domnului va fi!” (Avdie 1, 19-21). Cartea sa este un strigăt către dreptatea Domnului.
Sf. Mc. Agripina; Sf. Sfinţit Mc. Aristocle preotul
Sfânta Muceniţă Agripina a pătimit în anul 257, în timpul împăratului Valerian (253-260). Născută în Roma, Agripina a trăit în feciorie, logodindu-se mireasă neprihănită lui Hristos. Pe mulţi îi îndemna să părăsească robia patimilor şi închinarea la idoli, aducându-i la creştinism. Pronind împăratul Valerian în anul 257 o nouă şi înverşunată prigoană împotriva creştinilor, a fost prinsă şi Agripina. Pentru că a mărturisit cu îndrăzneală că este creştină şi nevrând să se despartă de Hristos, a fost supusă la chinuri cumplite care i-au adus moartea, primind cununa muceniciei. Trei fecioare creştine, Vasa, Paula şi Agatonica, luând pe ascuns trupul Sfintei Agripina, din Roma, l-au dus în Sicilia, unde, prin rugăciunile ei, s-au dăruit vindecări tuturor celor care cereau ajutor cu credinţă. (Diac. George Aniculoaie)
