Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Teologie și spiritualitate Sinaxar Sfintele Paşti; Sf. Mc. Pelaghia; Sf. Monica, mama Fericitului Augustin; Sf. Ier. Atanasie al III-lea (Patelarie), patriarhul Constantinopolului (Slujba sa din 2 mai se săvârșește a treia zi de Paști)

Sfintele Paşti; Sf. Mc. Pelaghia; Sf. Monica, mama Fericitului Augustin; Sf. Ier. Atanasie al III-lea (Patelarie), patriarhul Constantinopolului (Slujba sa din 2 mai se săvârșește a treia zi de Paști)

Galerie foto (2) Galerie foto (2) Sinaxar
Un articol de: Arhid. Ştefan Sfarghie - 04 Mai, 2021

Sfântul Ierarh Atanasie Patelarie s-a născut la sfârşitul secolului al 16-lea în insula Creta. După moartea tatălui său s-a călugărit la metocul sinaitic din Iraclion, primind numele Atanasie. Prin 1626 a venit în Ţara Românească, ca dascăl, unde va traduce Psaltirea în limba greacă populară. În 1631 este ales Mitropolit al Tesalonicului, iar în 1634 este aşezat, pentru puţină vreme, în scaunul de Patriarh al Constantinopolului, în locul Patriarhului Chiril Lucaris. Necredincioşii îl vor sili să plece din scaun, aşa că Sfântul Atanasie Patelarie a plecat în Moldova, unde a fost ajutat de domnitorul Vasile Lupu, care l-a trimis la Mănăstirea „Sfântul Ierarh Nicolae” din Galaţi. Ajungând bătrân şi bolnav în Rusia, a primit multe daruri de la Patriarhul Nicon (1652-1666). Apoi, s-a aşezat la Mănăstirea „Schimbarea la Faţă” din Magarsk, Ucraina, unde a şi trecut la Domnul la 5 aprilie 1654 (a treia zi de Paşti). La începutul secolului 20, sfintele sale moaşte au fost duse la Harkov. În 2004, la 350 de ani de la moartea Sfântului Atanasie, a fost adusă de la Harkov la Galaţi o părticică din cinstitele sale moaşte.

Sfânta Pelaghia era din Tarsul Ciliciei şi a trăit pe vremea împăratului Diocleţian (284-305), fiind fiica unor păgâni de neam bun. Pelaghia era o fecioară foarte frumoasă, înţeleaptă şi plină de frica lui Dumnezeu, şi însuşi fiul împăratului se logodise cu ea. Auzind sfânta de la creştini de Mântuitorul Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, s-a aprins de dragostea Lui, crezând în El şi astfel a primit cu râvnă şi bucurie, de la o slujnică de-a ei care era creştină, lumina cea nouă şi dătătoare de viaţă a Evangheliei lui Hristos. Având ea un vis minunat despre un episcop ce boteza, s-a învoit de la mama sa să meargă să vadă pe o doică a ei, dar fericita a plecat pe ascuns la episcopul creştinilor, care a botezat-o în numele Preasfintei Treimi. De atunci, stăruind în rugăciune şi în fapte bune, căuta să fie de folos fraţilor ei în credinţă, în acea vreme fiind prigoană împotriva Bisericii. După ce a primit botezul creştin, i-a trimis fiului împăratului veste că nu mai doreşte să-i fie soţie pentru că şi-a închinat întreaga viaţă Mirelui ceresc, pe care nu-L va părăsi niciodată. Auzind acestea, Diocleţian a poruncit ca Sfânta Pelaghia să fie adusă înaintea lui şi, neputând el să o întoarcă de la credinţa în Iisus Hristos, a poruncit să fie arsă într-o baie de bronz clocotită. Şi aşa, fericita şi-a dat sufletul ei curat în mâinile Domnului Hristos, în ziua de 4 mai.