Sfântul Mucenic Caliopie (†304) a trăit pe vremea împăratului Maximian (286- 305) şi era din Perga Pamfiliei. Mama sa, Teoclia, l-a crescut în dreapta credinţă şi în cunoaşterea Sfintelor Scripturi. În timpul prigoanei împotriva creştinilor, el dorea să îndure chinuri pentru mărturisirea lui Hristos. „Văzând Caliopie urgia ce se abătuse asupra creştinilor, s-a înfăţişat de bună voie înaintea dregătorului Maxim, în cetatea Pompeiopole din Cilicia, şi a mărturisit că se închină lui Hristos, cu toate că ştia ce vifor de mânie avea să stârnească asupra sa. Drept aceea, pentru dragostea lui Dumnezeu cel viu, a îndurat bătăi, a fost tras pe roată şi ars pe pântece cu făclii aprinse şi apoi aruncat în temniţa, cu carnea trupului său sfărâmată şi atârnând în bucăţi” (Proloagele). Mama lui i-a fost tot timpul alături întărindu-l în suferinţele îndurate pentru credinţa creştină. Mai-marele cetăţii, văzând că Sfântul Caliopie nu poate fi înduplecat să renunţe la credinţa în Hristos, a ordonat să fie răstignit. „În Joia Mare din Săptămâna Sfintelor Pătimiri ale Domnului, îndurerata maică l-a rugat pe crudul tiran să îngăduie să fie răstignit, dar cu capul în jos, ca fiul ei să-şi arate astfel dragostea şi smerenia faţă de Jertfa Domnului Hristos” (Proloagele). Dregătorul i-a împlinit rugămintea, iar Sfântul Caliopie a fost răstignit a doua zi, în Vinerea Mare, dându-şi sufletul în mâinile Mântuitorului. Când a fost pogorât de pe cruce, mama Sfântului Caliopie a îmbrăţişat trupul fiului ei şi a rugat pe Dumnezeu să nu o despartă de el. După această rugă şi-a dat sufletul în mâinile Domnului şi a fost înmormântată împreună cu fiul ei.
Sf. Mc. Prov, Tarah şi Andronic; Sf. Ier. Cosma, Episcopul Maiumei
Sfinţii Mucenici Prov, Tarah şi Andronic au trăit pe vremea împăratului Diocleţian (284-305) şi, fiind pârâţi de unii păgâni că sunt creştini, au fost prinşi pe când se aflau în cetatea Pompeiopole şi duşi la judecată înaintea dregătorului Flavian. Tarah era bătrân, roman cu neamul şi avea slujba de ostaş. Prov era din Tracia, iar Andronic era din Efes. Pentru credinţa lor au fost cumplit chinuiţi, tăvăliţi prin cărbuni aprinşi, spânzuraţi cu capul în jos şi împunşi cu ţepuşe înroşite în foc. Zadarnice s-au dovedit însă toate aceste suplicii, căci sfinţii au rămas neclintiţi în credinţa lor. Apoi, au fost aruncaţi la fiarele sălbatice, dar acelea nimic rău nu le-au făcut. Pentru aceasta au fost tăiaţi în bucăţi cu sabia şi aşa şi-au dat sufletele în mâinile lui Dumnezeu.
Astăzi, Biserica Ortodoxă îl pomeneşte şi pe Sfântul Cosma, făcătorul de cântări, Episcopul Maiumei (†787). Rămânând orfan de tânăr, a fost luat de tatăl Sfântului Ioan Damaschin şi crescut de acesta. Pentru că era înstărit, a luat în casa sa un dascăl învăţat şi înţelept pe care-l chema tot Cosma. Şi i-a dat aceluia în seamă pe fiul său Ioan şi pe fiul său cel de suflet, Cosma, să-i înveţe meşteşugul cărţilor. Crescând, Ioan şi Cosma au plecat din casa părintelui lor şi au mers la Mănăstirea Sfântul Sava şi s-au făcut monahi. Deci, a ajuns Cosma Episcop al Maiumei strălucind ca o stea a cerului. A luptat împotriva iconoclaştilor şi după o viaţă curată a trecut în pace la Domnul.
