Sfântul Mucenic Caliopie (†304) a trăit pe vremea împăratului Maximian (286- 305) şi era din Perga Pamfiliei. Mama sa, Teoclia, l-a crescut în dreapta credinţă şi în cunoaşterea Sfintelor Scripturi. În timpul prigoanei împotriva creştinilor, el dorea să îndure chinuri pentru mărturisirea lui Hristos. „Văzând Caliopie urgia ce se abătuse asupra creştinilor, s-a înfăţişat de bună voie înaintea dregătorului Maxim, în cetatea Pompeiopole din Cilicia, şi a mărturisit că se închină lui Hristos, cu toate că ştia ce vifor de mânie avea să stârnească asupra sa. Drept aceea, pentru dragostea lui Dumnezeu cel viu, a îndurat bătăi, a fost tras pe roată şi ars pe pântece cu făclii aprinse şi apoi aruncat în temniţa, cu carnea trupului său sfărâmată şi atârnând în bucăţi” (Proloagele). Mama lui i-a fost tot timpul alături întărindu-l în suferinţele îndurate pentru credinţa creştină. Mai-marele cetăţii, văzând că Sfântul Caliopie nu poate fi înduplecat să renunţe la credinţa în Hristos, a ordonat să fie răstignit. „În Joia Mare din Săptămâna Sfintelor Pătimiri ale Domnului, îndurerata maică l-a rugat pe crudul tiran să îngăduie să fie răstignit, dar cu capul în jos, ca fiul ei să-şi arate astfel dragostea şi smerenia faţă de Jertfa Domnului Hristos” (Proloagele). Dregătorul i-a împlinit rugămintea, iar Sfântul Caliopie a fost răstignit a doua zi, în Vinerea Mare, dându-şi sufletul în mâinile Mântuitorului. Când a fost pogorât de pe cruce, mama Sfântului Caliopie a îmbrăţişat trupul fiului ei şi a rugat pe Dumnezeu să nu o despartă de el. După această rugă şi-a dat sufletul în mâinile Domnului şi a fost înmormântată împreună cu fiul ei.
Sf. Proroc Elisei; Sf. Ier. Metodie Mărturisitorul, Patriarhul Constantinopolului
Sfântul Proroc Elisei a fost de neam evreu, fiind fiul lui Şafat, din cetatea Abel Mehola, dinspre Iordan, şi a trăit cu 800 de ani înainte de naşterea Mântuitorului Iisus Hristos. A primit darul prorociei şi a fost ucenicul marelui profet Ilie Tesviteanul. Viaţa sa se află descrisă în Vechiul Testament, în Cartea a 4-a a Regilor, la capitolul al 2-lea. Copilăria şi tinereţea şi le-a petrecut alături de părinţi, ajutând la lucrarea câmpului. Ca profet, i-a mustrat pe cei nedrepţi, i-a certat pe asupritori, i-a îndreptat şi a vindecat mari suferinţe omeneşti. A îndulcit apele cele amare din Ierihon, a înviat morţi, l-a curăţat de lepră pe Neeman Sirianul, iar după ce a murit, un mort necunoscut care a fost atins de moaştele sale a înviat (cf. 4 Regi 13, 21). Prorocul Elisei a întors inimile oamenilor din neamul său la credinţa strămoşilor, a lui Avraam, Isaac şi Iacov. Astăzi, Biserica Ortodoxă îl pomeneşte și pe Sfântul Ierarh Metodie, care a fost Patriarhul Constantinopolului în timpul împărătesei Teodora (842-855). Acest sfânt şi mare arhiereu al lui Hristos s-a născut în Sicilia şi a trăit pe vremea împăraţilor Leon Armeanul (813-820) şi Teofil (829-842), luptători împotriva sfintelor icoane. În timpul împărătesei Teodora, ajungând Patriarh al Constantinopolului, a statornicit credinţa în icoane şi a proclamat, la anul 843, Duminica Triumfului Ortodoxiei împotriva ereziilor, stabilită în prima Duminică din Postul Mare. Sfântul Ierarh Metodie, bine ocârmuind pe credincioşi, cu pace a trecut la Domnul în anul 846.
